SEX

http://www.dictsociologie.netfirms.comindicatori/ ai stãrii de sãnãtate <- back
Rata de morbiditate (Incidenta morbiditãtii; indicele de incidentã).
Indicator care mãsoarã frecventa cazurilor de îmbolnãvire nou înregistrate într-un anumit teritoriu si o anumitã perioadã (lunã, trimestru, an) de cãtre dispensarele medicale teritoriale si de întreprindere si raportate la numãrul mediu al populaþiei. Bolile cronice pot apare doar prima oarã caz nou, la depistare în timp ce bolile acute care se vindecã si reapar ulterior ca o nouã îmbolnãvire, se considerã iar cazuri noi (ex: gripa). La depistarea nouã a mai multor boli la aceeasi persoanã se trec toate bolile respective. Se calculeazã un indice (ratã) de morbiditate totalã si indici de morbiditate specificã (pe sexe, grupe de vîrstã, etc.), ultimii fiind necesar de calculat nai ales în bolile care afecteazã cu precãdere anumite grupe de vîrstã.
unde:
bn - bolile nou depistate
P - numãr mediu locuitori
c,x - cazuri nou depistate prin anumite boli si vîrstã
Px - numãr mediu de locuitori de o anumitã vîrstã
În România, cazurile noi de îmbolnãvire raportate la mia de locuitori au fost 541 (1960) ; 725 (1970) ; 846 (1981) ; 863 (1989) si 736 în anul 1990.Morbiditatea spitalizatã
(Miscarea bolnavilor din spitale pe cauze de boalã). Se calculeazã utilizînd frecvenþa spitalizãrii:
unde:
Fs - frecventa spitalizãrii
b(a+i) - numãrul bolnavilor aflaþi în spital la începutul perioadei de referinþa + bolnavii nou spitalizaþi în perioada respectivã.
P - numãrul mediu de locuitori
În România, numãrul bolnavilor spitalizaþi raportat la mia de locuitori a fost de 195 (1974); 181 (1980) ; 184 (1985); 177 (1989) ºi 161 în 1990. în ce priveºte durata medie de spitalizare, exprimatã prin numãrul zilelor de spitalizare ce revin la numãrul de bolnavi, acesta a fost în România în perioada 1970-1991 de 11,1-11,8 zile.
Accesul la serviciile de sãnãtate
Ponderea populaþiei care poate ajunge în mai puþin de o orã în centrele de sãnãtate localã (dispensarul medical teritorial), pe jos sau utilizînd mijloacele locale de transport.
Morbiditatea succesivã
Reflectã îmbolnãvirile care s-au succedat la aceeleaºi contingente de persoane ºi constã atît din studiul cazurilor noi, depistate în cursul unui an cît ºi din studiul agravãrilor bolilor cronice depistate anterior. Studiul „longitudinal" (succesiv în timp) al morbiditãþii permite (P. Mureºan, 1989):
gãsirea legãturilor de cauzalitate în apariþia, agravarea complicaþiilor, asocierea ºi concomitenta mai frecventã a bolilor;
cunoaºterea acelor categorii de persoane care rãmîn sãnãtoase an de an, pentru a constata condiþiile social-economice ºi însuºirile biologice care favorizeazã menþinerea sãnãtãþii lor;
cunoaºterea eficacitãþii activitãþii reþelei sanitare în prevenirea morbiditãþii sau a cronicizãrii bolilor, precum ºi în asanarea surselor de contagiune;
urmãrirea dinamicii morbiditãþii pe cauze, sexe, grupe de vîrstã ºi compararea regiunilor (zonelor, localitãþilor) cu structuri diferite ale populaþiei.
Morbiditatea pe contingente
Raportul dintre persoanele bolnave dintr-o colectivitate ºi numãrul de boli ce revin unui bolnav (pe medii, vîrste, sexe, º.a.)
Morbiditatea cu incapacitate temporarã de muncã (i.t.m.)
Morbiditatea specificã personalului muncitor reflectînd imposibilitatea de exercitare a unei activitãþi, ca urmare a unei boli sau a unui accident, pentru care, dupã legislaþiile naþionale, se acordã concediu medical. Se utilizeazã trei indicatori:
frecventa i.t.m.
F = (C(i) / Ps) x 100 unde:
C(i) - numãrul de certificate iniþiale
F(s) - numãrul mediu al personalului muncitor, cu drept de asigurare socialã
gravitatea i.t.m.
Gr = [Z(i + c) / Ps] x 100 unde:
Z(i+c) - numãrul zilelor de concediu medical (iniþial + continuare)
durata i.t.m.
D = Gr / F
Rata de prevalentã (Prevalenta morbiditãþii, frecvenþa globalã; proporþia bolnavilor).
Raport între numãrul total al bolnavilor (cazuri noi ºi vechi) de o anumitã boalã ºi numãrul mediu al populaþiei. Cuprinde totalitatea bolilor care existã fie la un anumit moment „critic" (de obicei ultima zi a trimestrului semestrului sau anului respectiv), fie într-o anumitã perioadã (trimestu, an), în primul caz este vorba de prevalenta de moment iar în cel de al doilea caz este vorba de prevalenta de perioadã. în mod firesc prevalenta este studiatã în bolile cronice, de lungã duratã, în timp de bolile acute sînt studiate prin prisma incidenþei. Prevalenta se calculeazã separat pe boli ºi are urmãtoarele formule:
Pr = [(bn + bv) / P] x 100
unde: bn, bv - boli nou depistate, boli cunoscute anterior (vechi); P - numãrul mediu de locuitori Pr - rata de prevalentã totalã
Pr(x) = [(bn(x) + bv(x)) / P(x)] x 100
unde: bn(x), bv(x) - boli nou depistate ºi boli cunoscute anterior corespunzãtoare anumitor vîrste (x).
P(x) - numãrul mediu al locuitorilor de o anumitã vîrstã (x)
Pr(x) - rata de prevalentã specificã unei anumite (grupe de) vîrste (x)
Asigurarea populaþiei cu medici
Raportul dintre numãrul medicilor dintr-o (localitate, judeþ, þarã) ºi cel al populaþiei respective:
lasig.Med. = (Med. / P) X 10.000 unde:
Med - numãrul medicilor
P - numãrul mediu al populaþiei.
În România acest indicator a fost de 12,7 (1960); 14,8 (1980) ºi 18-18,2 în anii 1988-1991. În practica statisticã se utilizeazã ºi indicatorul ce reflectã aglomerarea adicã, inversul indicatorului de asigurare.
laglMed. = P / Med
În þara noastrã nivelul acestui indicator a fost 788 (1960); 678 (1980); 567 (1985) ºi 551-555 în anii 1988-1991 în timp ce nivelul mediu european a fost de 369 (adicã de 1,5 ori mai bun decît cel înregistrat în» þara noastrã. Între cei doi indicatori existã relaþiile:
laglMed. = 10.000 / lasig.Med. sau lasig.Med. = 10.000 / laglMed.
Asigurarea populaþiei cu personal mediu sanitar
Raportul dintre numãrul personalului mediu sanitar ºi cel al populaþiei.
lasig P.m.S. = P.m.s. / P X 10.000 unde:
P.m.s - numãrul personalului mediu sanitar
P - numãrul mediu al populaþiei. în România numãrul personalului mediu sanitar ce revenea la zece mii de locuitori a fost: 33 în 1960; 50 în 1970; 60 în 1980 ºi 54 în 1991. Indicatorul de aglomerare se calculeazã astfel:
Iagl. P.m.s. = P / P.m.s.
În România revenea unui cadru mediu sanitar 303 locuitori în 1960, 201 în 1970, 167 în 1980 ºi 184 în 1991 ultimul nivel fiind aproximativ egal nivelului mediu european (181). Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. P.m.s. = 10.000 / lasig P.m.S. sau lasig P.m.S. = 10.000 / Iagl. P.m.s.
Asigurarea populaþiei cu farmacisti
Raportul dintre numãrul farmacistilor si cel al populatiei:
lasig. Farm = (Farm / P) x 10.000 unde:
Farm - numãrul farmacistilor
P - numãrul mediu al populatiei.
În România numãrul farmacistilor ce revin la zece mii de locuitori a fost: 2,6 (în 1960); 2,9 (în 1980) ºi 2,7 în 1990. Indicatorul de aglomerare se calculeazã astfel:
Iagl. Farm. = P / Farm
În România reveneau unui farmacist 3836 locuitori în 1960, 3441 locuitori în 1980 si 3692 locuitori în 1990, în timp ce nivelul mediu european era de 2369 locuitori adicã de 1,56 ori mai bun decît cel din þara noastrã. Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. Farm = 10.000 / lasig Farm. sau lasig Farm. = 10.000 / Iagl. Farm.
Asigurarea populaþiei cu medici stomatologi
Raportul dintre numãrul medicilor stomatologi ºi cel al populaþiei:
lasig. Med.St. = (Med.St. / P) x 10.000 unde:
Med.St. - numãrul medicilor stomatologi.
P - numãrul mediu al populaþiei
În România acest indicator a fost de 0,9 (1960); 2,0 (1970); 3,2 (1980); 3,1 (1987-1989) ºi 2,8-2,9 în anii 1990-1991. Indicatorul care reflectã aglomerarea se calculeazã dupã formula:
Iagl. Med.St.. = P / Med.St.
În þara noastrã nivelul acestui indicator a fost de 11.316 (în 1960); 4997 (în 1970); 3159 (în 1980) ºi 3400-3600 în anii 1990 ºi 1991. Nivelul mediu european a fost de 1740 persoane ce reveneau unui medic stomatolog adicã o aglomerare de douã ori mai redusã decrt cea specificã þãrii noastre. Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. Med.St = 10.000 / lasig Med.St. sau lasig Med.St.. = 10.000 / Iagl. Med.St.
Indicatorul de asigurare cu resurse umane (I.A.R.U.)
Este un indicator care caracterizeazã sintetic asigurarea cu mai multe categorii de resurse umane a diferitelor entitãþi (judeþe, þãri) ºi ierarhizarea acestora. Se utilizeazã urmãtorul algoritm de calcul (A. Novak, 1992):
- pentru fiecare judeþ se calculeazã numãrul locuitorilor ce revin fiecãrei categorii de resurse (ex.: medici, farmaciºti º.a.) atît pentru anul de bazã cît ºi pentru cel actual;
- se calculeazã valorile medii (xi ... xn) valabile ambelor ºiruri de date (anul de bazã ºi anul actual) ale fiecãrei resurse;
- se calculeazã dispersiile (D2) ºi apoi abaterile medii pãtratice (D) corespunzãtoare variabilelor (resurselor) respective:
- se însumeazã la nivelul fiecãrui judeþ (þarã) ºi pentru fiecare din cei doi ani de referinþã valorile Z (se poate utiliza fie medie aritmeticã neponderatã fie prin acordarea diferitelor ponderi fiecãrei valori Z);
- se împart valorile astfel obþinute la numãrul variabilelor (resurselor) cuprinse în model obþinîndu-se pentru fiecare judet (þarã) cîte douã valori: lARo si IAR1 corespunzãtoare celor doi ani analizati;
- se ierarhizeazã judetele (tãrile), descrescãtor, în functie de valorile lui IAR1 ;
- prin diferenþa IAR1 - lARo se obþine progresul (sau regresul) înregistrat de fiecare judet (tarã) în perioada analizatã (cuprinsã între cei doi ani).
Sigur actualizand datele se poate foarte usor demonstra, cu cifre reale,nu cu minciuni pdl-siste, ca asa zisa reforma a lui basescu ,boc si atilla este un adevarat genocid!!!
--------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------
COLPITA
--------------------------------------------------------------------------------
Madalina Niculae 25 Iunie 2008
Colpita este o boala a aparatului genital femeiesc, ea mai purtand numele si de vaginita. Aceasta afectiune ginecologica se manifesta de obicei prin inflamatii ale vaginului, inflamatii care pot cuprinde si vulva (vulvo-vaginite). Aparitia colpitei se datoreste contactarii unor germeni, gonococi sau ciuperci. Cea mai intalnita forma a colpitei (vaginitei) este aceea rezultata in urma contaminarii cu Trichomonas.
Colpita se manifesta in general prin:
usturime si dureriri intense la urinat
dureri intensificate de raportul sexual (DISPAREUNIE)
mancarimi violente
Tratamentul este de obicei medicamentos si in functie de germenul care a produs afectiunea. Atunci cand suferiti de colpita cu Thricomonas, tratamentul trebuie esfectuat si la partenerul dumneavoastra, deoarece chiar daca el este aparent sanator, in fapt este purtator al parazitului si va poate reinfecta.
Tratamentul se va face numai dupa un control amanuntit si sub stricta supraveghere a medicului. Irigatiile vaginale fara indicatii precise, pot agrava boala. Mai trebuie spus ca pe tot parcursul perioadei de tratament se vor evita raporturile sexuale.
Pentru persoanele care nu au un partener stabil, este bine sa fie constiente de raspandirea bolii, si sa folosesca prezervativul la orice contact sexual. Este singura modalitate in care va puteti feri de contaminarea cu o astfel de boala. Un lucru foarte important pentru a preveni aparitia colpitei, este respectarea stricta a regulilor de igiena intima. Dupa fiecare raport sexual se recomanda spalarea zonei genitale cu apa calda si un agent de curatare care sa aiba acelasi pH cu cel al zonei vaginale.




-----------------------------------------
MESTRUATIA SI OVULELE NEFOLOSITOARE
Menstruatia controleaza nivelul anumitor hormoni din corp (estrogeni si progesteron) si pregateste ovarele pentru inseminare. Fiecare ovar contine zeci de mii de foliculi (potentiale ovule), de 1-2 milimetri. In urma menstruatiei, acestia cresc in marime, ajungand la 12-16 mm, se sparg si astfel este expulzat un ovul. Acesta este preluat de trompa uterina si poate fi fecundat de un spermatozoid. Acestia absorb hormonii eliberati la menstruatie si se sparg, eliberand ovulul.

O adolescenta obisnuita are aproximativ 34 de mii de foliculi nedezvoltati (saculeti care au in centru un ovul nedezvoltat). Din acestia, 350 se maturizeaza, cam unul pe luna.

In cazul unei femei trecute de 40-50 de ani, ovarele vor produce din ce in ce mai putin estrogen. Pentru ca se vor dezvolta insuficient, foliculii nu vor mai elibera ovule la fel de usor ca inainte si se vor deteriora. Astfel, daca posibilitatea de a ramane insarcinata va fi tot mai mica, mii de ovule vor ramane neutilizate de catre ovare.

ScienceLine.ro - noiembrie 2007
-------------------------------------------------------------------------
Durerile menstruale, o problema pentru femei
Anovulatia, o dereglare a ciclului menstrualAmenoreeaCrampele menstrualeCiclul menstrualMenoragia-sangerarea menstruala abundentaCiclul menstrual: ce se intampla in cele 28 de zile?Sindromul premenstrual (SPM)
CM peste sarcina? Care sunt sansele sa fiu gravida?Dereglare CM?Duphaston si CM
din : 22 aprecieri
comenteaza printeaza

Mai mult de 50% din femei au dureri provocate de crampele menstruale. Crampele se concentreaza de obicei in zona pelvica si a abdomenului superior, dar pot fi resimtite si in zona mijlocului si a picioarelor.


Din punct de vedere al mecanismului crampele sunt asemenatoare durerilor din timpul nasterii. Uterul se contracta pentru a deschide cervixul (gatul uterului) in asa fel incat copilul sa poata fi impins.
In acelasi mod este eliminat si sangele menstrual. De cele mai multe ori, dupa mai multi ani de menstruatie sau dupa nastere, deschiderea cervicala se largeste.
Astfel, contractiile uterului nu mai sunt atat de puternice cand elibereaza sangele menstrual. Drept consecinta, crampele sunt mai putin dureroase.
Durerea menstruala poate de asemenea sa provina de la insusi procesul de sangerare.
In timpul sangerarii muschii uterului sunt alimentati cu o cantitate mai mica de sange si acest lucru rezulta in durere.
Cum pot fi evitate crampele?
Cateodata metodele simple sunt cele mai bune pentru a evita disconfortul in timpul mentruatiei. Iata cateva solutii:

consumarea unei cantitati mai mici de sare ajuta la reducerea fluidului;

odihna sau somnul reduc starea de oboseala care creste in acesta perioada;

exercitiile fizice ajuta la: reducerea durerii la femeile tinere (cauzeaza eliberarea unor substante chimice numite endorfine care au efect de calmare), imbunatatirea starii de dispozitie;

consumati legume, cereale, nuci si fructe;

mergeti la un salon de masaje.

Sportul contribuie la marirea cantitatii de oxigen din sange asigurand o imbunatatire a circulatiei la nivelul pelvisului.
Hormonii din organismul tau sunt foarte sensibili la dieta. Crampele indica deseori o alimentatie necorespunzatoare. De aceea este necesar sa mananci sanatos si sa faci cat mai multa miscare.
Contractiile musculare si coordonarea lor de catre sistemul nervos sunt tinute sub control de 2 minerale: calciu si magneziu.
Asadar, in perioada menstruala este recomandata administrarea acestor doua minerale, dar si a altor substante cum ar fi:

complex de vitamina B;
vitamina E;
coenzima Q10.
Daca este nevoie, doctorul va va recomanda calmante puternice sau diuretice, sau chiar contraceptive. Un efect secundar al contraceptivelor este si diminuarea crampelor menstruale.
De evitat:

tampoanele interne (multe femei au constatat ca tampoanele interne intensifica durerile menstruale);

consumul de carne rosie, zahar rafinat, lapte sau grasimi;

cafeina (creste tensiunea si subtiaza vasele de sange).
Alina Sica
Redactor Copilul.ro

-----------------------------------------------------
facultate.regielive.ro
1. ANALIZA PROBLEMEI SOCIALE
Cancerul reprezinta o problema majora de sanatate publica în întreaga lume. În România un om din 55 este bolnav de cancer, iar unul din 270 moare de cancer.
Vindecarea de cancer este în primul rând o problema ce tine de depistarea lui la timp si de aplicarea unui tratament corect. În ciuda eforturilor continue de depistare precoce si tratament al cancerului depuse de lumea medicala româneasca, "vindecatorii cu puteri paranormale" si "medicamentele" lor miraculoase câstiga tot mai mult teren în rândul populatiei neinformate; programele de educatie pentru sanatate, prevenire primara si depistare precoce se dovedesc insuficiente.
Ignoranta, spaima de diagnostic, lipsa educatiei pentru sanatate sunt factorii care duc la diagnosticarea bolii în stare avansata. Screening-ul în domeniul cancerului s-a dovedit a fi extrem de util oferind posibilitatea unor interventii eficace si evaluari corecte. În SUA screening-ul prin mamografii a redus mortalitatea prin neoplasm mamar cu cel putin 30% în rândul femeilor cu vârste de peste 40 de ani. Deasemenea, s-a demonstrat ca printr-un program de promovare a sanatatii bine condus, care sa cuprinda campanii de informare si educare a populatiei, precum si programe de consiliere individuala a persoanelor identificate prin screening se reduce considerabil decesul prin cancer, în special în cazul celui ale carui cauze apartin comportamentului individului ( de exemplu, fumatul).
Cea mai des întâlnita forma de cancer în rândul femeilor, cancerul la sân a atins proportiile unei epidemii. Cancerul la sân este a treia boala cel mai des întâlnita în întreaga lume. În România sunt aproximativ 6000 de cazuri noi de cancer la sân diagosticate în decursul unui an.
Pe plan intenational, în anul 1997 au fost diagnosticate 790.000 de femei cu cancer la sân dintre care 314.000 au murit în acelasi an. Cancerul la sân nu are vârsta. Este întâlnit atât la femeile tinere, cât si la femeile în vârsta, iar daca nu este depistat la timp, poate fi fatal.
Institutul European de Oncologie a publicat în anul 2002 un raport cu statistici referitoare la cancer în general, raport din care rezulta ca jumatate din femeile diagnosticate cu cancer în Europa sufera de cancer la sân.
Studiul a dezvaluit diferente semnificative de la o tara la alta; astfel, cancerul are o extindere mai mare în tari precum Suedia, Elvetia, Germania si Italia si o extindere mai redusa în tari precum Polonia, Estonia, Slovacia si Slovenia. În lume, la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticata cu cancer la sân, iar la fiecare 14 minute o femeie moare din aceasta cauza. Totusi aceasta forma de cancer are o rata din ce în ce mai mare de vindecare.
Concluzia acestui studiu poate fi considerata atât pozitiva, cât si negativa. Pozitiva pentru ca, pentru un numar tot mai mare de femei care sufera de aceasta boala, aceasta nu mai este fatala. Vestea rea este ca nivelul de trai este din ce în ce mai scazut, alimentatia oamenilor de pretutindeni sufera tot felul de schimbari daunatoare sanatatii.
Asa cum spuneam mai sus, cancerul la sân nu tine cont de vârsta. Poate aparea în adolescenta sau la maturitate. Vindecarea lui depinde însa de momentul în care a fost depistat. Ca orice boala grava, si cancerul la sân îi afecteaza nu numai pe cei ce o poarta, dar si pe cei din jur
( familie, prieteni, colegi, etc). Cancerul la sân poate fi însa prevenit daca se constientizeaza existenta ei si i se acorda importanta cuvenita.
Principala localizare a cancerului la femei este sânul, iar grupa de vârsta cea mai expusa acestuia este cea de 45 - 54 de ani.
Statisticile demonstreaza faptul ca în Europa un nou caz de cancer la sân este diagnosticat la fiecare 2,5 de minute. În România, doar 5% dintre femeile bolnave de cancer mamar au aflat acest lucru în timp util, ceea ce înseamna ca sansele multora se pot reduce dramatic. Am punctat aceste statistici sumbre pentru a întelege cât de utila este educatia facuta în preventia acestei boli.
2. PLANIFICAREA CAMPANIEI
Acesta campanie are drept scop atragerea atentiei opiniei publice asupra sanselor de vindecare care exista pentru fiecare pacient diagnosticat corect si la timp. Supravietuirea în cancer la sân reprezinta cea mai mare victorie în lupta cu boala. Pacientii care au repurtat aceasta victorie, alaturi de specialistii care i-au ajutat, nu pot decât sa se constituie într-un simbol al neresemnarii în fata unui asa-zis "inevitabil", al necesitatii prevenirii cancerului la sân prin adoptarea unui stil de viata sanatos si evitarea factorilor de risc.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
http://www.contraboli.ro/ Efectul Jade Goody
Author: Laurentiu Craciunas 27

Apr

2009

Mai tii minte hotararea lui Jade Goody de a-si inregistra si difuza ultima perioada a luptei pe care o duce cu stadiul final al cancerului de col pe care il are? A decedat in dimineata Zilei Femeii…
De atunci laboratoarele din Anglia se confrunta cu o crestere deosebita a numarului de teste Papanicolau pe care trebuie sa le analizeze. In mod normal rezultatele veneau dupa maxim 2 saptamani, iar acum perioada de asteptare ajunge pana la 8 saptamani…
La noi cine trebuie sa moara de cancer de col pentru a responsabiliza populatia feminina sa mearga la teste periodice?
1 Comment Filed under: Ginecologie
Screeningul Pentru Cancer Cervical
Author: Laurentiu Craciunas 24

Apr

2009

Intamplarea face ca acum cand am tot mers pe la Institutul Oncologic sa se publice mai multe informatii despre cancerele ginecologice: ieri despre statisticile legate de cancerul de san, iar astazi despre cancerul cervical.
Cancer cervical = cancer de col uterin
Studiile din trecut au sugerat ca repetarea testelor Papanicolau la femeile cu varste de 60-65 de ani, in cazul in care testele anterioare au fost normale, nu aduce beneficiu semnificativ, unii oameni de stiinta considerand ca ar fi bine sa se reduca limita maxima de varsta pentru screening la 50 de ani. Limita superioara de varsta a fost dezbatuta inca de la inceputurile screeningului pentru cancerul cervical, acum 40 de ani.
Cercetatorii de la Erasmus Medical Center in The Netherlands si de la University of Copenhagen in Denmark au comparat frecventele cancerelor cervicale la diferite varste, alegand cazurile care au avut rezultate normale la cateva Papanicolau anterioare.
Au fost identificate 219.000 de femei cu varste intre 45-54 de ani si 445.000 de femei cu varste intre 30-44 de ani, fiecare avand 3 teste Papanicolau cu rezultat normal. Femeile au fost urmarite timp de 10 ani, perioada in care s-au inregistrat aparitiile cancerului cervical.
Ambele grupuri de varsta au avut cam aceleasi rate de aparitie a cancerului cervical: 41 de cazuri la 100.000 de femei pentru cele tinere si 36 de cazuri la 100.000 de femei pentru cele mai in varsta, ceea ce sugereaza ca la femeile cu rezultate anterioare normale (la testele Papanicolau), dezvoltarea cancerului cervical este independenta de varsta.
Concluzia studiului a fost ca eficienta screeningului pentru detectia si preventia cancerului cervical este similara pentru femeile de 50 de ani si pentru cele mai tinere, iar limita de varsta maxima pentru screening nu ar trebui coborata.
0 Comments Filed under: Ginecologie
Statistici Pentru Cancerul la San
Author: Laurentiu Craciunas 23

Apr

2009

In Regatul Unit, numarul deceselor prin cancer la san a scazut pentru prima data sub 12.000 pe an din 1971 de cand a inceput inregistrarea statisticilor.
In 1971 au fost 12.472 de decese din cauza cancerului de san la femei, numarul crescand de la an la an pentru a atinge maximul de 15.625 in 1989. Astea sunt numerele absolute, dar mai importanta este evolutia ratelor de deces prin cancer la san: 41,6 la 100.000 de femei in 1989 si 26,7 in 2007.
Principalele motive pentru evolutia favorabila de dupa 1989 sunt reprezentate de metodele de tratament si diagnostic. Daca dezvoltarea metodelor de tratament e mai greu de influentat personal, metodele de diagnostic sunt direct dependente de atitudinea personala a fiecarei femei. Cu cat se diagnosticheaza mai repede, cu atat este mai usor de tratat, iar rata deceselor este mai scazuta.
Numai astazi am vazut 4 operatii de mastectomie (extirparea sanului) si asta doar in sala de operatii in care am stat eu, dar in Institutul Oncologic sunt 6-7 astfel de sali…
Tu cand ti-ai autoexaminat ultima data sanii? Dar ultimul control ginecologic?
0 Comments Filed under: Ginecologie
Perioada de Alaptare si Beneficiile Mamei
Author: Laurentiu Craciunas 21

Apr

2009

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca in primele 6 luni de viata, bebelusul sa fie hranit doar cu lapte matern, urmand ca pana la 2 ani sau mai mult (unele mame prefera alaptatul pe perioade mai lungi) sa se introduca si alte alimente asociate alaptarii.
Motivele invocate pentru incurajarea alaptarii sunt legate de sanatatea bebelusului (nutrienti, anticorpi, disponibilitate, TA normala, colesterol scazut, risc scazut de obezitate si diabet de tip 2 etc), mai putin a mamei (lipsa menstruatiei, scaderea riscului de cancer ovarian si de san, scadere in greutate).
Un nou studiu care a inclus 140.000 de femei post-menopauza s-a concentrat pe scoaterea in evidenta a beneficiilor mamei in urma alaptatului. S-a concluzionat ca femeile care au alaptat o perioada mai mare de un an au riscul de a dezvolta patologii cardio-vasculare cu 10% mai scazut decat cele care nu au alaptat.
Alaptatul chiar si pe perioade scurte (o luna) scade riscul de diabet, hipercolesterolemie si hipertensiune arteriala.
0 Comments Filed under: Ginecologie
Pfizer si Cancerul de San
Author: Laurentiu Craciunas 3

Apr

2009

De cand s-a anuntat ca Pfizer ar putea cumpara Wyeth, cercetarile efectuate de Pfizer pentru lansarea de noi medicamente au avut numai rezultate negative.
Sutent, un inhibitor al receptorilor de tirozin kinaza, medicament care a fost aprobat si este folosit ca tratament de electie pentru carcinomul cu celule renale si tumori stromale gastrointestinale rezistente la tratamentul cu Imatinib (un alt medicament anticancerigen), nu a avut efectul dorit cand a fost folosit impotriva cancerului de san. In trialul clinic, Sutent a fost comparat cu Xeloda produs de Roche.
Pe langa Sutent, Pfizer a trebuit sa renunte la axitinib, medicament care ar fi trebuit sa fie eficient impotriva cancerului pancreatic, si la 2 medicamente anxiolitice si analgezice.
0 Comments Filed under: Ginecologie
Pilula de a 2-a zi VS FDA
Author: Laurentiu Craciunas 28

Mar

2009

Dupa ce a dat dezlegare la cercetarea pe celule stem embrionare, Obama vine cu o noua schimbare: FDA (U.S. Food and Drug Administration) va trebui sa schimbe regulile de vanzare a pilulei de a 2-a zi.
La noi se vinde sub forma de Postinor 2 si are la baza impiedicarea sarcinii prin actiunea levonorgestrelului pe care il contine.
Pilula de a doua zi e incadrata in Planul B de contraceptie, iar dupa urmatoarele 30 de zile va fi disponibila fara prescriptie si fetelor cu varsta sub 17 ani din Statele Unite.
Noua decizie vine la scurt timp dupa publicarea cifrelor oficiale legate de cresterea ratei sarcinilor la adolescente. Pana in 2006 au fost 14 ani de declin, iar 2007 a fost al 2-lea an consecutiv in care rata sarcinilor in randul adolescentelor a crescut.
6 Comments Filed under: Ginecologie
Durere in Timpul Actului Sexual
Author: Laurentiu Craciunas 27

Mar

2009

15% dintre femei au dispareunie sau durere in zona genitala care apare in timpul actului sexual.
Un ultim studiu publicat in The Journal of Sexual Medicine sustine ca dispareunia ar trebui reclasificata, ca o afectiune legata de durere si nu ca o disfunctie sexuala cum este acum, bazandu-se pe observarea faptului ca femeile care au senzatii dureroase in timpul sexului activeaza mai usor retelele neuronale implicate in mecanismele durerii comparat cu femeile care nu au astfel de probleme.
Studiul a inclus 2 grupuri de femei: care prezinta dispareunie si care nu, iar evidentierea sensibilitatii la ideea de durere a fost evidentiata printr-un test in care fiecare trebuia sa memoreze liste de cuvinte impartite in 4 categorii, femeile cu dispareunie fiind mult mai receptive la cuvintele legate de durere. Cu alte cuvinte, femeile care sufera de dispareunie se afla intr-o oarecare cautare de durere, imaginandu-si tot timpul ca este mult mai dureros decat cum e in realitate.
Chiar daca dispareunia afecteaza preponderent femeile, exista cazuri cand durerea afecteaza si activitatea sexuala a barbatilor. Un caz special, recent observat, este al celor care se intoxica alimentar cu peste oceanic.
Ciguatoxina este o substanta prezenta in multe microorganisme acvatice tropicale, iar prin intermediul lantului trofic ajunge sa se acumuleze in cantitati importante in organismul speciilor de pesti rapitori, multi dintre ei putand ajunge in magazinele cu carne de peste oceanic.
Pe langa simptomele gastrointestinale clasice (crampe amdominale, varsatura, diaree etc), intoxicatia cu ciguatoxina poate determina si durere in timpul actului sexual. In 2007 a fost descris un set de 9 cazuri de intoxicatie cu ciguatoxina, 6 dintre cei 7 activi sexual avand durere in timpul sexului.
La barbati efectul a durat o saptamana, spre deosebire de femei la care durerea in timpul actului sexual a aparut pe o perioada de o luna.
0 Comments Filed under: Ginecologie
Contraceptivele Injectabile si Cresterea in Greutate
Author: Laurentiu Craciunas 23

Mar

2009

Grija mare la titlu, e vorba de contraceptivele injectabile, nu de cele combinate, luate per os (cele de care stie toata lumea si multi lupta infocat sa le scoata in evidenta neajunsurile legate de modificarile metabolice).
Un ultim studiu a demonstrat ca femeile care folosesc contraceptive injectabile DMPA (depot medroxyprogesterone acetate) sunt predispuse cresterii in greutate si tesut adipos. Cresterea in greutate este principalul motiv pentru care femeile au renuntat la acest tip de contraceptie.
Studiul a inclus 703 de persoane impartite in 3 categorii in functie de metoda contraceptiva folosita: COC (contraceptive orale combinate), DMPA injectabil sau metode nehormonale cum este prezervativul.
Dupa 36 de luni s-a ajuns la rezultatul conform caruia media de castig ponderal in cazul femeilor care au folosit DMPA a fost de 5 Kg, mult mai mare decat in cazul celor care au folosit contraceptive orale combinate sau metode nehormonale.
0 Comments Filed under: Ginecologie
Papa Stie Ceva?
Author: Laurentiu Craciunas 18

Mar

2009

Pozitia Bisericii Catolice e de impotrivire clara fata de folosirea prezervativelor, cu 2 ani in urma, un lider catolic promova ideea cum ca prezervativele sunt infectate cu HIV, acum, Papa Benedict afirma ca folosirea prezervativelor nu doar ca nu scade incidenta HIV/SIDA, dar o si creste. Hmmm…
------------------------------------------------------
http://www.blogdesanatate.ro/
SINDROMUL PREMENESTRUAL

Madalina Niculae 25 Martie 2008
Multe dintre femei au una sau mai multe tulburari de ordin fizic si emotional in perioada ciclului menstrual. Aceste tulburari poarta denumirea de simptome premenstruale. In momentul in care acestea interfera cu capacitatea femeii de a-si indeplini indatoririle si de a relationa normal cu anturajul, tulburarile se incadreaza in asa numitul sindrom premenstrual.
Acest sindrom apare doar la femeile care au cicluri ovulatorii. Cele care nu ovuleaza (datorita prezentei unei sarcini, menopauza sau administrarea pastilelor anticonceptionale) nu sufera aceste tulburari.
Sindromul premenstrual este strans legat de sistemul endocrin (hormonal) ce produce hormonii implicati in ciclul menstrual. Modificarile sistemului endocrin implicate in declansarea sindromului premenstrual sunt:
- nivelul ridicat al aldosteronului (un hormon secretat de glanda suprarenala); acest fenomen este normal dupa ovulatie; acest hormon provoaca retentie de lichide, crestere in greutate, umflarea sanilor si cefalee (dureri de cap) la unele femei, dar nu la toate
- excesul de prolactina (un hormon produs de hipofiza) care interfera cu procesul ovulatiei si produce cicluri neregulate
- utilizarea insuficienta a serotoninei (un neurotransmitator), ceea ce determina instalarea anxietatii si depresiei; specialistii afirma ca multe femei cu sindromul premenstrual ce au tulburari ale dispozitiei sunt prea sensibile la schimbarile normale ale nivelurilor de estrogen si progesteron din timpul ciclului, ceea ce are drept efect utilizarea insuficienta a serotoninei mai sus amintite
- nivelurile scazute de endorfinelor (hormoni produsi tot de glanda pituitara), ceea ce accentueaza starea depresiva si sensibilitatea la durere
- prostaglandinele (substante secretate de toate celulele organismului), ce provoaca umflarea sanilor, retentia de lichide, crampele, durerile de cap, iritabilitatea si depresia
- sensibilitatea la insulina, care se modifica in mod normal in timpul perioadei premenstruale, poate duce la niveluri scazute ale zaharului din sange (hipoglicemie), iar unii specialisti considera ca asta ar putea constitui o cauza a sindromului premenstrual
Simptomotalogia este heterogena; simptomele nu se manifesta in aceeasi masura la toate bolnavele; Simptomele premenstruale sunt intalnite in mod normal in timpul ciclului menstrual. Daca pacienta nu are reactii exagerate consecutive la modificarile hormonale din timpul ciclului menstrual, este posibil ca aceasta sa aiba o simptomatologie saraca sau sa nu aiba deloc manifestari. Cu toate acestea, daca exista unul sau mai multe simptome de intensitate usoare/moderate, care afecteaza activitatea zilnica, modul de relationare cu anturajul sau starea generala a femeii, se poate spune ca aceasta are sindrom premenstrual.
Simptomele sindromului variaza considerabil de la o femeie la alta si de la un ciclu menstrual la altul, iar acestea pot fi de intensitate variabila, de la usoare pana la severe. Unele femei considera ca simptomele se agraveaza in conditii de stres psihic si emotional. Cele mai frecvente sunt urmatoarele:
- umflarea si sensibilitatea sanilor
- retentia de lichide, balonarea, cresterea in greutate
- schimbari ale tranzitului intestinal
- acneea (cosurile)
- scurgeri ale sanilor la apasarea sanilor sau a mameloanelor
- pofta de mancare exagerata (mai ales pentru dulciuri sau mancaruri sarate)
- schimbari ale ritmului nictemeral (al somnului)
- oboseala, lipsa de energie
- scaderea libidoului
- durerea mai ales de cap, ale sanilor, ale muschilor si articulatiilor, de spate (mai ales in regiunea inferioara imediat inaintea primei zile de ciclu menstrual).
- agresivitatea
- atitudine retrasa fata de familie si prieteni.
- incapacitate de concentrare, scaderea atentiei.
Sindromul premenstrual apare in perioada luteala (intre ovulatie si debutul sangerarilor menstruale);femeia observa ca severitatea si modul de aparitie a simptomelor variaza de la o luna la alta si ca acestea apar sau dispar fara o cauza clara.
Factori de risc
- antecedente in familie a existentei acestui sindrom (mai exista si alte membre ale familiei afectate)
- deficienta de vitamina B6, calciu si magneziu
- sedentarismul (lipsa de exercitiu fizic)
- stresul
- aport exagerat de cofeina
- dieta saraca.
Femeile ar trebui ca in perioada premenstruala:
- sa-si administreze zilnic Calciu (1200mg) si vitamina B6 (50-100mg) deoarece acestea au efecte benefice asupra sistemului hormonal; exista o legatura stransa intre administrarea calciului si imbunatatirea simptomatologiei si intre administrarea vitaminei B6 si ameliorarea depresiei si a simptomelor fizice
- sa se limiteze cantitatile de cofeina, zahar rafinat si sodiu din alimentatie, cel putin pe perioada premenstruala a ciclului; aceste substante sunt legate de simptome precum insomnia, anxietatea, pofta de mancare exagerata, durerile si balonarea
- sa se efectueze exercitii fizice regulate, caci s-a dovedit ca acestea reduc depresia, tensiunea psihica, durerea si tulburarile de dispozitie
- reducerea stresului, caci acesta poate inrautati simptomatologia
- utilizarea de medicamente, precum ainiinflamatoarele nesteriodiene (ex: Aspirina) pentru tratarea durerilor de cap, de muschi si articulatii, de sani si a crampelor.
TRATAMENT ADITIONAL
Daca dupa doua – trei luni in care stilul de viata a fost modificat si s-au urmat masurile mai sus descrise pacienta prezinta, in continuare, simptome moderate/severe, se recomanda consult medical pentru a se stabili un plan de tratament. Urmatoarele simptome se considera specifice:
- toate simptomele fizice si legate de dispozitie: inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (medicatia antidepresiva) constituie medicatia de prima intentie (prima alegere) pentru toate simptomele moderate/severe ale sindromului premenstrual, inclusiv agresivitatea, depresia, anxietatea si simptome fizice. Noile descoperiri au aratat ca majoritatea femeilor inregistreaza ameliorarea simptomelor consecutiv tratamentului cu acest tip de medicatie; daca un anumit medicament din aceasta clasa se dovedeste a fi ineficient, se recomanda incercarea altuia inaintea renuntarii complete la ele
– spironolactona (un diuretic), luat in perioada premenstruala, reduce mult balonarea si sensibilitatea sanilor
- administrarea de pastile anticonceptionale (estrogen si progesteron) este indicata in sindromul premenstrual, dar azi nu mai este considerata o masura de prima intentie; cu toate ca ele amelioreaza balonarea, cefaleea, durerile abdominale si sensibilitatea sanilor la unele femei, altele afirma ca aceste simptome s-au inrautatit consecutiv acestui tratament sau in plus, au dezvoltat tulburari de dispozitie; pastilele anticonceptionale sunt cunoscute in a provoca tulburari de dispozitie; se stie ca estrogenul, in sine, are efecte benefice la unele femei, dar exista riscul dezvoltarii cancerului uterin
- progesteronul, care a fost utilizat in sindromul premenstrual, s-a dovedit a fi ineficient si de asemenea poate accentua tulburarile de dispozitie
- un tratament recent, de ultima intentie, in sindromul disforic premenstrual, cel realizat cu agonisti ai hormonului eliberatori de gonadotropina (GnRH-a), cu toate ca are un bun control al simptomatologiei bolii, el opreste complet functia ovariana si determina aparitita simptomelor specifice menstruatiei(BUFEURI DE CALDURA SI USCACIUNE VAGINALA)
Nu exista un tratament care sa fie eficient pentru toate femeile, de aceea se recomanda o colaborare stransa intre paciente si medici care, astfel, sa permita tatonarea mai multor posibilitati de terapie pana la gasirea celei potrivite pentru fiecare femeie in parte.
Nu se poate preveni aparitia sindromului, dar se pot realiza schimbari in stilul de viata care sa reduca riscul de apartie a simptomelor severe:
- administrarea zilnica de Calciu si vitamina B6
- sa se limiteze cantitatile de cofeina din dieta
- sa se efectueze exercitii fizice regulate, care cresc eliberarea de endorfine la nivelul creierului si astfel, este redusa perceptia dureroasa si da o senzatie de bine
- reducerea stresului prin repaus suficient si prin tehnici de relaxare
- consumul unei diete echilibrate care sa mentina glicemia la nivele normale; se recomanda consumul de mese in cantitati mici ce contin carbohidrati cereale integrale, proteine, fructe si legume; se va evita consumul de dulciuri, grasimi in exces, sare si alcool
- renuntarea la fumat.
Technorati Tags: sindrom premesntrual,menstruatie,umflarea sanilor,depresie,anticonceptionale
-----------------------------------------------------------------

"DRUG- DESIGNER "NARCOTICUL LEGAL
Mihnea-Petru Parvu
Vineri, 09 Noiembrie 2007
» Producatorii de droguri inventeaza pe banda rulanta noi varietati de amfetamine – de tipul ecstasy.
» Pana la depistarea lor de catre autoritati si includerea pe lista substantelor interzise, fac ravagii printre consumatorii de droguri.
» Recent, dealerii au scos la vanzare, "drug-designer"-ele, substante cu acelasi calitati ca ale drogurilor "usoare", dar care, pana una-alta, nu sunt interzise detinerii.

"Au aparut pe piata, cam de un an,

asa-numitele «drug-designer» care au acelasi efect terapeutic ca si drogurile, dar care nu sunt supuse controlului. Adica nu sunt interzise la detinere", spune comisarul-sef Marioara Marian, sefa Laboratorului Central de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Directiei Antidrog (DA) a IGP. "In special e vorba de substante care inlocuiesc pastilele de tip ecstasy, adica toti derivatii de amfetamina, care este un stimulent al sistemului nervos central, iar zeci de derivati din categoria ecstasy au un efect halucinogen", explica Marioara Marin, chimista experta in droguri de mai bine de 20 de ani. Daca o vezi, ai crede mai degraba ca este specialista in retete culinare, nicidecum in cocktail-uri de droguri.
"Drogul e cel care da dependenta"
La inceput in compozitia pastilei de ecstasy a fost introdus un nou derivat de amfetamina, pentru ca ulterior "drug-designer"-ul sa ramana singur. Iar acesta nu intra sub efectul Legii 143/2000, privind regimul, consumul si traficul de droguri. Iar cum legea romaneasca este aliniata legilor europene, doar in momentul in care se va stabili ca un nou drog sa fie introdus in lista Romania il va introduce. Mai mult, "consumul de «drug-designer» nu produce un sevraj insuportabil incat sa ajunga la spital", adauga specialista Marioara Marian. "Chimistii producatorilor de droguri, din laboratoarele clandestine, de mare valoare profesionala, modifica permanent structura chimica a drogurilor in asa fel incat sa obtina un nou compus care sa ocoleasca legea", aproape ca ofteaza politista. In concluzie, subliniaza Marioara Marin, un drog nu e drog daca nu-ti produce dependenta si trebuie ca, mai intai, aceste "drug-designere" sa fie testate si sa se demonstreze ca dau dependenta. Abia apoi urmeaza sa fie incluse in tabelele anexe ale Legii 143/2000.
Drogati de la "categoria grea"
Dorel, zidar de meserie, si Marin, zugrav convertit in sofer, au 21, respectiv 24 de ani si sunt internati la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" pentru dependenta de droguri. Ambii sunt recidivisti, primul e pentru a patra oara aici, iar al doilea e doar la a doua vizita. In niste pijamale mototolite, cu cearcane imense, vinetii, au miscari de zombi. Mai au putin si termina dezintoxicarea. Aproape ca rad cand sunt intrebati de Ecstasy sau "drug-designer". Ei fac parte din categoria grea a dependentilor. Heroina le-a topit adolescenta si inceputul tineretii. Dorel a tras prima tigara cu heroina la 15 ani, iar Marin la 16. Au urmat rapid folia si, inevitabil, seringa. Au luat-o de la scoala, de la prieteni. Primele tigari pe gratis. Apoi, din salariu, din furat si din ce mai vindeau de prin casa. Povestile sunt trase la indigo. "In gandu’ meu vreau sa ma las. Cre’ ca am 80% sanse...", bolboroseste nesigur Dorel, uitandu-se aiurea printre gratiile de la fereastra. Marin e mai optimist isi da 90%. "Sa nu minti doctoru’. Sa-i spui cu cat te droghezi", il dadaceste el pe un pusti venit sa se interneze de mana cu maica-sa. "astia declara un consum mai mare si doctorii ii dau mai multe medicamente de-i chiauneste de cap", explica el doct. Apoi cade iar in depresie: "Da’ ce sa fac, tata m-a dat afara si n-am unde sa ma duc. As vrea sa imi gasesc un serviciu si sa rup anturajul...". Antebratul stang ii e brazdat de zeci de taieturi fine, de lama de barbierit. Atunci cand s-a automutilat a crezut ca e o idee buna...
La heroina dependenta e imediata
"Consumatorii de droguri de tip «ecstasy» nu ajung la noi decat extrem de rar sau doar in cazul polidependentei", spune doctorul Lucian Vasilescu, seful Sectiei 16 Toxicomani de la Spitalul Obregia. "Dependenta de amfetamine ramane o tulburare cronica, dar, comparativ cu cea a heroinei, este mai putin masiva, dureaza mult mai mult timp pana se instaleaza. La heroina dependenta vine dupa cateva doze, uneori chiar una singura, pe cand la ecstasy se poate instala dupa cativa ani daca e vorba de un consum ocazional", precizeaza medicul. Apoi vine cu o explicatie soc: "Drogurile nu sunt atat de daunatoare organismului din punct de vedere fizic pe cat se presupune. Efectul negativ de baza il constituie dependenta si faptul ca antreneaza un mod de viata centrat pe procurarea si consumarea drogului, cu consecinte ca infractionalitatea si dezinsertia sociala. Daunatoare cu adevarat e calea de administrare intravenoasa, cu risc de deces prin supradoza, hepatita B si C si SIDA. Dupa stiinta mea, numai in Bucuresti se inregistreaza anual 10-12 decese de pe urma supradozei".
Societatea nu e pregatita pentru fostii dependenti
Doctorul Vasilescu interneaza anual in sectia sa circa 800 de toxicomani, din care 90% revin pentru "recadere". Majoritatea au intre 16 si 24 de ani si provin din toate categoriile sociale, dar cu precadere din medii defavorizate si familii dezorganizate. Aproape toti sunt dependenti de heroina intravenos, doar doua-trei cazuri fiind cauzate de cocaina sau de cocteilul "Speed ball", adica heroina si cocaina simultan. Dat fiind faptul ca heroina este un deprimant, iar cocaina un stimulent, amestecul este consumat ori pentru a scapa de somnolenta, ori de starea de supraexcitare. Efectul e devastator pentru sistemul nervos. Costul tratamentului "all inclusive" al unui singur dependent se apropie de un milion de lei, iar durata se intinde pe parcursul a doua-trei saptamani. "Un dependent nu ar veni la spital daca nu si-ar dori sa scape de drog. Daca e depistat pozitiv cand nu ar trebui, e externat pe loc. Rostul gratiilor este de a-i proteja de eventualii furnizori de droguri. Cu toate acestea, reintegrarea sociala posttratament, veriga indispensabila a unui lant terapeutic corect, lasa de dorit. Societatea nu e pregatita sa reprimeasca in mijlocul ei un toxicoman", explica psihiatrul. Chiar asa, cati ar angaja un fost drogat?
Bucuresti, incubatorul de drogati
"Din 25.000 de consumatori de heroina injectabila, in Bucuresti in tratament de substitutie se afla in acest moment doar 800 la clinicile Ministerului Sanatatii Publice, 60 la noi, in centrele de tratament cu metadona, si in jur de 150 la centrul Agentiei Romane Anti-SIDA in parteneriat cu Institutul Matei Bals", spune medicul psihiatru Gabriel Cicu, seful serviciului Asistenta Integrata din cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA). In ceea ce priveste consumatorii de canabis, droguri de sinteza de tip ecstasy si LSD, acestia inca nu vin la tratament, recunoaste doctorul: "La acestia dependenta se instaleaza pe termen lung. Sunt inca in faza de «incubatie». Trebuie sa ne pregatim din timp pentru ca profilul acestui dependent este diferit, in sensul ca este un personaj mult mai integrat social, iar tulburarile sunt mai mult psihice decat fizice. Momentan nu suntem inca pregatiti. Pentru moment, avem cinci centre de tratament cu metadona si cu un nou substitut cu denumirea comerciala de Subaxone". Potrivit statisticilor ANA din 2004, prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii in functie de grupa de varsta arata ca cei mai multi consumatori au varste intre 25 si 34 de ani, urmati de cei aflati in categoria 15-24 de ani. In ceea ce priveste preferintele narcomanilor, canabisul e pe primul loc, urmat in ordine de cocaina, heroina, ecstasy, amfetamine si LSD.

Traficantii, interesati de tiganii nostri pentru pasaportul romanesc
"In munca asta, daca nu ai si un dram de noroc, risti sa ramai fara vreo satisfactie profesionala", marturiseste sincer subcomisarul Valer C., ofiter specialist in cadrul Directiei Antidrog (DA) a IGP. Din 2003 se ocupa de combaterea traficului de droguri si din 2005 a fost avansat la unitatea centrala DA. A participat, si ca ofiter sub acoperire, la 17 actiuni de mari dimensiuni, care s-au soldat cu circa 50 de arestati, cu totii condamnati, din care la patru a avut placerea sa le puna personal catusele. "Retelele mari de traficanti, cele internationale, care au recrutat romani, in special de etnie roma, nu isi aduc drogurile in Romania pentru consum. Cererea nu e asa de mare. Interesul lor este mai mult pentru pasaportul romanesc, care ii ajuta sa patrunda, cu drogurile aduse din Turcia sau intrate in tara prin portul Constanta, mai usor in Occident. In prezent se deruleaza circa zece operatiuni internationale, pe diferite categorii de droguri, din care unele au implinit un an de cercetari. Bineinteles, sunt implicati si romani", dezvaluie politistul.

Mercurial
Canabisul este cel mai ieftin drog de pe piata. O tigara se vinde cu preturi intre 30.000 si 50.000 de lei vechi, in functie de cantitate. O pastila de ecstasy variaza intre 8 si 15 euro, heroina costa intre 25 si 45 de lei doza, dintr-un gram – care se vinde cu 100 de euro – putandu-se prepara de la 10 pana la 18 doze. Cea mai scumpa ramane cocaina, al carei pret variaza intre 150 si 200 de euro gramul.
Locatii
Cele mai cunoscute locuri de unde un dependent isi poate procura drogul ni le-au dezvaluit chiar cei doi toxicomani intervievati. Sunt de altfel zone notorii de ani de zile: Aleea Livezilor din Ferentari, Piata Bobocica din Vitan, strada Matasari, strada Orzari si Piata Crangasi. Oricum, unui nou-venit nici un dealer nu-i va vinde droguri decat daca este condus de un client mai vechi sau de un om de incredere.
Marci
Intre 2004 si 2006 au fost identificate pe teritoriul Romaniei aproximativ 130 de simboluri pentru comprimatele de ecstasy. Imaginatia producatorilor de droguri capata in unele cazuri aspecte ilare. Astfel, regasim imprimate pe pastilele respective siglele unor firme celebre de automobile sau parfumuri, case de moda, bauturi cunoscute si ceasuri elvetiene de renume: Armani, Bacardi, Budha, Ferrari, Mitsubishi, Mercedes, Nike, Rollex, Smiley, Yin Yang, Versace etc.
Capturi
In 2007 Directia Antidrog din cadrul IGP a confiscat aproape o tona si jumatate de droguri, din care 120 kilograme de heroina, 45 kilograme de cocaina, peste 20.000 de comprimate de ecstasy (MDMA), circa 7 kilograme de opiu, 1,25 tone de canabis si 4 kilograme de hasis. Au mai fost capturate 7000 de comprimate de metadona si peste 4000 de litri de precursori.
-----------------------------------------------------------------

Consumatorii de canabis, viitorii bolnavi mintal Luni, 02 Iunie 2008, ora 20:00
Articole similare:
adolescenti, medici, studiu, canabis, consumatori, boli mintale, schizofrenie Consumul de canabis, de la o varsta frageda, conduce la aparitia bolilor mintale, sunt de parere medicii psihiatrii din Mare Britanie. Impreuna cu mai multi cercetatori de la Universitatea din Oulu (Finlanda) ei au testat mai multi adolescenti, consumatori de droguri.
Potrivit Daily Mail, rezultatele testelor au aratat ca tinerii prezinta cel putin trei simptome ale bolilor minatle, dupa o anumita perioada in care au consumat canabis.
Tinerii prezentau teama ca ceva inexplicabil se va intampla cu ei, erau foarte usor influentabili si se concentrau cu mare dificultate. Schizofrenia este boala cea mai frecventa in randul tinerilor care consuma canabis de la o varsta frageda.
Atat medicii din Marea Britanei cat si cei din Finlanda au apreciat ca tinerii care consuma de la o varsta frageda droguri sunt de fapt bolnavii mintali de mai tarziu.
Astfel, 6000 de tineri din Finlanda, care au participat la studiu, cu varste de 16 si 17 ani, prezinta deja simptomele bolii. Medicii cred ca, in cazul lor, schizofrenia va aparea intre 20 si 30 de ani.
Tinerii care au fost testati sunt consumatori constanti. Astfel, unii au spus ca zilnic consuma canabis, chiar si de cinci ori pe zi. Majoritatea consumatorilor care au participat la studiu sunt fete.
Sursa: Ziare.com
Trimite articolul prin e-mail Trimite articolul prin messenger Printeaza Salveaza in profil

TITLU COMENTARIU COMENTARIUL TAU 3000 caractere ramase Nickname PROMOVEAZA COMENTARIUL TAU Cum poti sa rezervi prima pozitie Cum poti sa rezervi a doua pozitie COD DE SECURITATE Schimba codul de securitate.

Titluri din Life ShowHitler naste controverse chiar si in replica din ceara
Alaptarea este benefica numai pentru fete
Consumatorii de canabis, viitorii bolnavi mintal
Premiera in California: Marijuana se cumpara legal de la automat
Acupunctura, remediu pentru durerile postoperatorii
Andrea Balan se gandeste des la sex (FOTO)
Peste 500 de rezervari in avans, la concertul lui Costel Busuioc
Tatum O'Neal, arestata pentru consum de droguri
Kate Moss, campioana la jocurile pentru copii
Un bolnav de cancer a pus pariu ca nu moare si a castigat 10.000 de dolari
Toate stirile din lifeshow Alegeri locale 2008 - BucurestiTurul II
15 iunie 2008
Mai sunt 13 zile.
PSD are cele mai multe mandate de primar Rezultatele alegeri 2008: Oprescu, in fata lui Blaga Voteaza-ti primarul, in turul II!
actual business sport lifeshow
Rezultate partiale alegeri 2008, ora 20:00Oprescu: Dragi marionete politice, sunteti mincinosi si ridicoliRezultate partiale alegeri 2008, ora 18:00Tariceanu danseaza tarantelaPNL se asteapta ca Blaga sa se lepede de SatanaVasile Blaga: Oprescu nu mai e independentBEM: Rezultate partiale, ora 12BEC: rezultate partiale, ora 10Orban: Bucurestenii care nu au votat vor regretaTariceanu:Romanii sa vina la Turul 2!Iliescu: Trebuie sa ne unim contra drepteiReactia lui Blaga dupa primele rezultateOprescu, fericit, dupa primele rezultateExit poll-ul Insomar pentru BucurestiBEC: Prezenta la vot la 17:00Iliescu la votBucurestenii nu s-au inghesuit la votPrezenta la vot la ora 11Scandal la StefanestiTariceanu la votCodul fiscal nu va fi schimbatTariceanu: CEC, o banca pentru micii investitoriTariceanu lauda BechtelKorodi despre taxa autoFeroviarii au renuntat la grevaFord - prima masina in 2009Patriciu: Pretul terenurilor nu doar ca va scadea dar se va si diferentiaGhid de bune practici pentru hipermarketuri si producatoriVosganian: Guvernul a aprobat prima rectificare bugetaraDacia Sandero lansata la GenevaVosganian pune gand rau evazionistilorIsarescu optimist: leul isi revineAdrian Vasilescu despre cursul leuluiInterviu cu proprietarul FacebookVideanu despre regii asfaltuluiCriza din agricultura romaneascaSlam-ul lui KobeBeckham inscrie de la 70 de metriManchester - Chelsea: Cr. Ronaldo deschide scorulManchester - Chelsea: Lampard egaleazaManchester - Chelsea: Loviturile de departajareInter castiga titlul in ItaliaZenit - Glasgow: Gol DenisovZenit - Glasgow: Gol ZyrianovRevolutionarul Logan MCV in GermaniaCupa Frantei: Lyon, in finalaReal Madrid - FC Barcelona: Gol HenryReal Madrid - FC Barcelona: Gol van NistelrooyReal Madrid - FC Barcelona: Gol RaulReal Madrid - FC Barcelona: Gol RobbenReal Madrid - FC Barcelona: Gol HiguainMuresan, tuns de jucatoriCFR Cluj, campioanaIncidente intre suporterii U. Cluj si jandarmi1130 de cai dintr-un motor de 2.0 litriDinamo - Steaua: Gol GhioneaCea mai rara specie de rinocerPisici haioaseRobotii de la Sony danseazaPapagalul rokerPapagalul ObamaDragostea dintre animaleBuric talentatPapagalul vorbitorSaritorul de masiniHarrison Ford se epileazaCatel latrand emoPeste zburatorDresaj de pestiDemi Moore in RomaniaUn penis zburator il intrerupe pe Gary KasparovAngelina Jolie despre droguriHai sa facem Baia MarePrimul robot, dirijor de orchestraTigara electricaPisica se spala pe dinti

Ordoneaza dupa data postarii: Crescator Descrescator Daciana spune: 02.06.2008, 20:52 Hello "Bonlavi"?

Asa se scrie corect in limba Romana?Bolnavi? or Bonlavi?
0 anton spune: 02.06.2008, 20:54 Nu e inteligenti ,e bonlavi!

Nu vor putea scrie la gazete,ca ai dashtepti!
0 DDD spune: astazi, 00:13 Greseli

E bine sa promovam atitudinea "anti-droguri" si sa speriem copiii dar macar sa formulam o stire exacta. Sunt mai multe ambiguitati in aceasta stire:
"...au testat mai multi adolescenti, consumatori de droguri." Nu scrie exact ce fel de doguri.. I-au testat pe cei consumatori de canabis sau alti care fac alte droguri? Stirea i-mi da de inteles ca ar fi vorba de consumatorii de canabis, dar poate nu e asa si au ajuns la concluzi inexacte prin methode gresite.
"tinerii care consuma de la o varsta frageda droguri sunt de fapt bolnavii mintali de mai tarziu." din nou aceasta afirmatie nu se referae exact numai la canabis.
"Tinerii care au fost testati sunt consumatori constanti. .... Majoritatea consumatorilor care au participat la studiu sunt fete." Bine ca ne spuneti la sfarsit ca ati testat numai cazurilie extreme. Pentru ca studiul a fost efectuat numai pe fete putem crede tot mai putin calitatea rezultatelor.
"tinerii prezinta cel... (arata tot comentariul) E bine sa promovam atitudinea "anti-droguri" si sa speriem copiii dar macar sa formulam o stire exacta. Sunt mai multe ambiguitati in aceasta stire:
"...au testat mai multi adolescenti, consumatori de droguri." Nu scrie exact ce fel de doguri.. I-au testat pe cei consumatori de canabis sau alti care fac alte droguri? Stirea i-mi da de inteles ca ar fi vorba de consumatorii de canabis, dar poate nu e asa si au ajuns la concluzi inexacte prin methode gresite.
"tinerii care consuma de la o varsta frageda droguri sunt de fapt bolnavii mintali de mai tarziu." din nou aceasta afirmatie nu se referae exact numai la canabis.
"Tinerii care au fost testati sunt consumatori constanti. .... Majoritatea consumatorilor care au participat la studiu sunt fete." Bine ca ne spuneti la sfarsit ca ati testat numai cazurilie extreme. Pentru ca studiul a fost efectuat numai pe fete putem crede tot mai putin calitatea rezultatelor.
"tinerii prezinta cel putin trei simptome ale bolilor minatle, dupa o anumita perioada in care au consumat canabis." Pai da, astea sunt efectele la cei care fumeaza de 5 ori pe zi.
Hai mai ca puteati face o stiremai exacta ca sa trimiteti acest mesaj si sa prezentati rezultatele studiului! (revenire la forma initiala)
0 Copyright © 2008 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt © Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
ARHIVA SITEMAP CONTACT
-------------------------------------------------
Regele heroinei, care a condus din România o reþea internaþionalã de droguri, judecat în SUA Regele heroinei, care a condus din România o reþea internaþionalã de droguri, judecat în SUA printeaza articol trimite e-mail trimite pe ym foto [1] video [0] audio [0] redimensioneazaMANHATTAN / 14:05, 14.12.2007
Unul dintre cei mai mari traficanþi de heroinã din lume, iranianul Hussein Karini, care a locuit 15 ani în România, a fost extrãdat din Austria, unde a fost arestat în martie, ºi trimis în Statele Unite ale Americii pentru a fi judecat.
Hussein Karimi a fost arestat în timp ce încerca sã fugã în Azerbaijan, a spus Michael J. Garcia, procuror federal din Manhattan, iranianul urmând sã fie judecat în Curtea Federalã Districtualã din Manhattan, informeazã The New York Times, citând procurori americani.
Iranianul a fost acuzat de trafic de droguri dupã o investigaþie condusã de reprezentanþi ai Drug Enforcement Administration (DEA) - Biroul Atena, Poliþia naþionalã olandezã, Agenþia pentru Combaterea Crimei Organizate Majore (SOCA) - Marea Britanie, Poliþia naþionalã germanã, Poliþia naþionalã turcã, Serviciul român de Informaþii Externe (SIE), Poliþia românã de Frontierã ºi un procuror DIICOT.
Iranianul Hussein Karini a fost arestat în martie în Austria, în urma unei ample acþiuni internaþionale. Potrivit reprezentanþilor din Poliþia românã de Frontierã, bãrbatul de 59 de ani coordona din România o filierã internaþionalã care acþiona pe teritoriul mai multor state din Europa, Asia ºi America (Olanda, Germania, Marea Britanie, Turcia, Afganistan, Iran, Canada, SUA), formatã din sute de persoane, de diferite naþionalitãþi ºi structuratã pe mai multe celule specializate: de la cea a cultivatorilor de mac opiaceu, pânã la cea a distributorilor finali.
Autoritãþile internaþionale au început sã colaboreze în acest caz în luna noiembrie 2005, când s-a constatat cã angajaþii acestora instrumentau fragmente ale acestei operaþiuni, elementul de legaturã al tuturor fiind reprezentat de liderul iranian al reþelei de traficanþi de heroinã.
Liderul grupãrii conducea "afacerea"de la distanþã, organizând celulele organizaþiei din diferite state ºi controlând toate miºcãrile "locotenenþilor" sãi, fãrã a se implica direct în aceastã activitate.
Încã din momentul stabilirii în România, iranianul ºi-a asigurat ca paravan pentru acþiunile sale comerþul internaþional, printr-o societate comercialã înfiinþatã în anul 1992, în Bucureºti, firmã care, pentru a nu atrage atenþia autoritãþilor, desfãºura activitãþi legale, dar neprofitabile. Hussein Karimi coordona întreaga activitate infracþionalã din Bucureºti, nu pãrãsea þara decât de câteva ori pe an, motiv pentru care îºi chema la ordin "subalternii", cel puþin o datã pe lunã, într-un apartament de trei camere din Bucureºti.
Iranianul, deºi avea soþie ºi trei copii cu aceasta, trãia în concubinaj cu o tânãrã din judeþul Teleorman, cu care avea un copil recunoscut oficial.
Reþeaua de traficanþi era foarte bine organizatã, având celule specifice pentru cultivarea câmpurilor de mac opiaceu (Afganistan), celule de transport a opiumului din Afganistan în Iran (Iran ºi Afganistan), celule laborator pentru transformarea opiumului în heroinã (Iran), celule de transport a heroinei pe teritoriul Turciei, celule de organizare a transportului heroinei în SUA ºi Europa (Turcia), celule de recepþie ºi distribuþie a mãrfii cãtre dealerii finali (Canada, SUA, Olanda, Germania, Marea Britanie).
Reþeaua era una din cele mai prolifice organizaþii infracþionale transcontinentale, fiind responsabilã de transportul ºi comercializarea anualã a unor cantitãti de heroinã de ordinul tonelor, iar sumele de bani obþinute, în urma acestora, se ridicau la câteva milioane de dolari. Totodatã, organizaþia criminalã asigura ºi circuitul ilicit, via Dubai ºi spãlarea banilor proveniþi din comercializarea drogurilor, la nivel internaþional.
Monitorizarea, pe teritoriul României, a celor implicaþi a început în luna noiembrie 2005, când ofiþerii Serviciului Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei de Frontierã au aflat cã iranianul coordona, din Bucureºti, o filierã importantã de traficanþi de droguri. Rezultatul investigaþiei, în colaborare cu autoritãþile din strãinãtate, a condus la deschiderea unui dosar penal, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a coordonat activitatea organelor de anchetã, pe teritoriul Romaniei.
Timp de aproximativ un an ºi jumãtate, autoritãþile au monitorizat activitãþile iranianului ºi ale colaboratorilor sãi, iar probele acumulate au dus la identificarea mai multor transporturi de droguri, cel mai important fiind de 167 de kilograme de heroinã, capturat de catre poliþia turcã, moment care a coincis cu declanºarea, în forþã, a unei ample acþiuni de arestare a membrilor importanþi ai reþelei din Turcia, Olanda ºi Germania.
Astfel, opt dintre membrii reþelei au fost arestaþi în Turcia, ºase în Olanda ºi unul în Germania.
Deºi mulþi dintre colaboratorii lui Hussein Karini fuseserã arestaþi, acesta nu a bãnuit cã va fi prins ºi, în luna martie, a mers la o întâlnire cu membrii "celulei" din Olanda, apoi, realizând cã lucrurile au scãpat de sub control, a încercat sã fugã în Afganistan, prin Viena.
Iranianul a fost arestat, în luna martie, pe aeroportul din Viena, în baza unui mandat de arestare internaþional emis de autoritãþile americane, în prezent efectuându-se demersurile necesare extrãdãrii lui în SUA.
Poliþiºtii nu au menþionat unde se duceau sumele de bani obþinute din traficul de droguri, în acest sens fiind desfãºurate, în continuare, cercetãri.

ªtirea a fost publicatã pe terminalul MEDIAFAX în data 14.12.2007 la ora 13:47
Cuvinte cheie: sua, iranian, droguri, heroinã comenteazã ºi tu »
Comenteazã ºi tu
--------------
I. Instrumente de evaluare clinicaInstrumente de Evaluare ClinicaImpreuna, Intervurile Clinice Structurate - SCID [SCID-I CV, SCID-I RV/P, SCID-IRV/NP, SCID-I RV/PS, SCID-II (incluzand chestionarul de personalitate), KID-SCID] si Sistemul de Evaluare Clinica -SEC constituie o Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintific (evidence-based assessment)(PEC), cu implicatii majore asupra tratamentului tulburarilor mentale, a tulburarilor care cuprind In etiopatogeneza factoripsihologici si In optimizarea si promovarea sanatatii. Ea reprezinta the state of the art In acest domeniu, In acestmoment. Universitatea Babes-Bolyai – International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and AppliedMental Health - are drepturile exclusive pentru Romania pentru toate variantele de SCID, pentru SEC si platforma PEC. SCID si SEC (PEC) se constituie Intr-o tehnologie avansata In domeniul clinic (cercetare si practica) care permitediagnosticul si evaluarea clinica validate stiintific, ancorand utilizatorul In paradigma „scientist-practitioner―, paradigma careIi asigura o practica clinica validata stiintific cu eficienta maxima pe care o permite cunoasterea actuala din domeniu.I.Interviurile clinice structurate (SCID) pentru tulburarile clinice cuprinse In Manualul de Diagnostic si Statistica aTulburarilor Mentale (DSM)In domeniul tulburarilor mentale si de comportament unul din repere fundamentale Indiagnosticul tabloului clinic Il constituie „Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale― (Diagnostic andStatistical Manual of Mental Disorders; DSM), publicat de „American Psychiatric Association―. El a ajuns la editia a patrarevizuita si se asteapta ca a cincea editie sa fie publicata In 2013. La noi in tara (DSM-IV-TR) a fost tradus de „AsociatiaPsihiatrilor Liberi din Romania―, In anul 2003. Pentru a putea utiliza corect diagnosticul pe baza DSM este necesarautilizarea unor interviuri clinice structurate. Trei astfel de interviuri sunt fundamentale, acoperind prin module specificecategoriile de diagnostic cuprinse In DSM.1. Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa I a DSM (SCID-I);- SCID-I CV (Versiunea Clinica/Clinician Version)- SCID-I RV/PE (Versiunea Cercetare /Research Version, Patient Edition)- SCID-I RV/NP (Versiunea Cercetare /Research Version, Non-Patient Edition)- SCID-I RV/PS (Versiunea Cercetare /Research Version with Psychotic Screening)2. Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa II a DSM (SCID-II);- SCID-II – Interviul- Chestionarul de Personalitate3. Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Sugarului, Copilului si Adolescentului (KID-SCID).SCID-I CV (Versiunea Clinica/Clinician Version)Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa I a DSM-IV (SCID-I) este un interviu semistructurat In vederea diagnosticarii principalelor tulburari de pe Axa I a DSM-IV (AmericanPsychiatric Association, 1994). Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a creste fidelitateadiagnostica prin standardizarea procesului de evaluare si de a spori validitatea prin facilitarea aplicarii criteriilor dediagnostic din DSM-IV si aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. In ciuda importanteiacestor scopuri, atat In context clinic cat si de cercetare, complexitatea si lungimea majoritatii interviurilor structurate aulimitat utilizarea lor la studii de cercetare. Unul dintre obiectivele elaborarii SCID a fost producerea unui instrumenteficient si usor de utilizat care sa permita transpunerea avantajelor interviului structurat In context clinic.SCID-CV a fostelaborat pentru ca o modalitate de asigurare a unor evaluari standardizate. El include o Brosura de Administrare carepoate fi reutilizata si o Fisa de Evaluare de unica folosinta. SCID-CV acopera doar categoriile diagnostice cel maifrecvent Intalnite In practica clinica si exclude majoritatea subtipurilor si specificantilor cuprinsi In Versiunea deCercetareComponente:- Manual de utilizare- Brosura de Administrare- Fisa de EvaluareSCID-I RV (Versiunea de Cercetare/Reseach Version)Versiunea de cercetare a SCID (SCID-I RV) este mai lunga decatcea Clinica (SCID-I CV) deoarece ea cuprinde evaluari ale unor subtipuri clinice, a severitatii, specificantilor de evolutie situlburari care sunt utile din punct de vedere diagnostic pentru cercetatori, dar pot sa nu prezinte interes pentru clinicieni(vezi mai jos). Ordinea Intrebarilor din SCID-RV este astfel gandita Incat sa aproximeze procesul de diagnostic diferentialal unui clinician cu experienta. Tinand cont de faptul ca criteriile de diagnostic din DSM-IV sunt Incorporate In SCID-RV sievaluate pe masura ce interviul progreseaza, clinicianul testeaza In permanenta ipoteze diagnostice. In cazul unoradintre tulburari, criteriile de diagnostic nu sunt prezentate In ordinea din DSM-IV, ci au fost reordonate pentru ca interviulsa fie mai eficient si mai usor de realizat.Continut SCID-I RVAcest pachet contine toate materialele de care aveti nevoiepentru a elabora o versiune SCID adaptata scopurilor dumneavoasta. Ele sunt incluse In urmatoarea ordine:- Fisa de Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-P- Imagine de Ansamblu SCID-P- Modulele A - J- Lista Substantelor pentru Subiecthttp://www.psychotherapy.ro - The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental HealthPowered by MamboGenerated:12 August, 2008, 17:51
--------------------------------------------------------------------------------
Page 2
- Tulburari In Legatura cu o Substanta - Versiune Alternativa (paginile E10-E20)- Fisa e Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-NP- Imagine de Ansamblu SCID-NP- Modulul B/C (Screening Psihotic)- Fisa de Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-P cu Screening PsihoticSCID-II (Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Clinice de pe Axa II a DSM)Interviul acopera 11 Tulburari dePersonalitate din DSM-IV si categoriile din anexa: Tulburarea de Personalitate Depresiva si Tulburarea de PersonalitatePasiv-Agresiva. Chestionarul de Personalitate SCID-II este utilizat ca instrument de evaluare pentru a scurta timpul deevaluare necesar administrarii SCID-II. Dupa completarea chestionarului de catre pacient (durata: 20 de minute),evaluatorul Incercuieste numerele aflate In stanga itemilor SCID-II care corespund itemilor din chestionar la care s-araspuns cu “da―. Cand este utilizat testul SCID-II evaluatorul trebuie sa noteze doar itemii la care s-a raspuns afirmativ,considerand ca raspunsul “nu― la chestionar presupune acelasi raspuns si la Intrebarea pusa de elvaluator. Manualul contine informatii utile:- Face o prezentare a fiecarui item referitor la aspecte ce trebuie luate In considerare In evaluarea itemilor prentruTulburarile de Personalitate din DSM-IVa;- Include un caz prezentat, alaturi de chestionarul SCID-II completat- Descrie modul de diagnostic conform criteriilor generale din DSM-IV pentru Tulburarile de Personalitate. Componente:- Manual de utilizare- SCID-II – Interviul- Chestionarul de PersonalitateKID-SCID (Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Sugarului, Copilului si Adolescentului)Interviul Clinic Structuratpentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID), este un instrument semistructurat nou, proiectat pentru a generadiagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, care are la baza variantapentru adulti a SCID. Aceasta prima versiune contine module pentru Tulburarile de Comportament Disruptiv, EpisoadeleAfective si Psihotice, Tulburarile Afective si Psihotice, Tulburarile Anxioase, Tulburarile In Legatura cu Alcoolul siSubstantele si Tulburarile de Adaptare. KID-SCID este destinat spre a fi administrat de catre clinicieni specializati Insanatate mintala si permite diagnosticarea unor tulburari psihiatrice generale si pediatrice In conformitate cu DSM-IV.Interviul este Impartit In mai multe module, fiecare modul evaluand o anumita clasa de tulburari. Dupa sectiunea decotare exista un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise.Componente: Module de interviudiagnostic pentru fiecare Tulburarile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective si Psihotice, Tulburarile Afective siPsihotice, Tulburarile Anxioase, Tulburarile In Legatura cu Alcoolul si Substantele si Tulburarile de Adaptare. II. Sistemde Evaluare Clinica (SEC)Probele psihologice cuprinse In SEC (adresate copiilor, adolescentilor sau adultilor) au fostselectate pornind de la paradigma psihodiagnosticului si evaluarii clinice validate stiintific. Astfel SEC cuprinde:- probe psihologice (5 scale clinice) care evalueaza tabloul clinic, focalizate pe cele mai importante componente aleacestuia: distresul, tabloul de tip depresiv si de tip anxios. Unele scale (ex. PDA, SRGS) evalueaza si aspectele care tinde starea de sanatate (ex. emotii pozitive, emotii functionale negative etc.), lucru ignorat In majoritatea sistemelor deevaluare clinica existente. Toate aceste probe psihologice au calitati psihometrice foarte bune, acopera cea mai mare sirelevanta parte din tulburarile clinice si starea de sanatate si sunt complementare SCID-ului.- probe psihologice (15 scale clinice) care evalueaza mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza asociate tablourilorclinice (din DSM)/starii de sanatate. Aceasta asociere a fost stabilita dupa analizele comprehensive ale literaturii despecialitate (ex. Cochrane Review, Pubmed, PsycInfo), ceea ce Ii confera o validitate stiintifica remarcabila. Ele seclasifica In probe psihologice care vizeaza:- mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de vulnerabilitate generala (ex. scheme cognitive,cognitii irationale etc.).- mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate In tulburari specifice (ganduri automate etc.).Unele scale incluse In SEC masoara constructe identice si/sau similare; ele pot fi utilizate ca modalitati alternative deevaluare, atunci cand: (1) masuratorile repetate cu aceeasi scala pot fi distorsionate si (2) se doreste confirmarea unuirezultat din surse multiple (lucru important In domeniul clinic). Asadar, SEC, prin modul In care a fost elaborat, reprezintaastazi unul dintre cele mai avansate – the state of the art – sisteme de psihodiagnostic si evaluare clinica validate stiintific.Noi scale/probe psihologie pot fi adaugate acestui sistem – SEC – doar daca: (1) ele evalueaza noi componente validatestiintific ale starii de boala/sanatate si/sau ale mecanismelor de patogeneza/sanogeneza, identificate prin studii despecialitate, care aduc un plus de cunoastere semnificativ clinic fata de cele deja incluse In SEC; (2) au calitatipsihometrice foarte bune. Utilizarea SEC presupune cunostinte fundamentale de psihologie clinica si psihodiagnostic sise face In conditiile respectarii stricte a deontologiei profesionale.Componente:- Manual de utilizare (20)- Itemi teste- Foi de raspuns Pentru comenzi vezi la http://www.rtscluj.rohttp//www.psychotherapy.ro - The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental HealthPowered by MamboGenerated:12 August, 2008, 17:51
--------------------------------------------------------------------------------
Page 3
http://www.psychotherapy.ro/ - The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental HealthPowered by MamboGenerated:12 August, 2008, 17:51
-----------------
PRINCIPIUL NEPLACERII
1guru (ONLINE)
34 ani Constanta Editeaza
http://profil.neogen.ro/1guru
Principiul Neplacerii
Calc o camasa si ma gandesc la ea.O ea care nu ma place cu cravata si cu barba.De aceea, mi-am dat barba jos,da` tot creste la loc(sic).Si atunci?Ultima data, am folosit un truc ieieftin. Mi-am tras, pi cap, un prezervativ si ,asa ,i-am batut, la usa.Mi-a deschis usa taica-su:"cine este infractorul asta"?"Vantu",am raspuns."Aaaa,poftiti domnule Sorin"... Editeaza
Admiratia unui public,supus,creeaza STIMA DE SINE.Lipsa publicului poate anula aceasta stima .Ori mai grav oprobiul public,sau colegial.O inversare a sentimentului de stima de sine ,care poate impinge subiectul la gesturi extreme :sinuciderea.Astfel s-au petrecut lucrurile si in cazul adolescentei de 14 ani din satul constantean POTARNICHEA.Fata era barfita de colege si consateni pentru ca-si incepuse viata sexuala !Si barfa a turnat gaz peste relatiile ei nefericite,terminate cu o despartire.Ca urmare a caderii stimei de sine a baut o sticla plina cu insecticid.Ea a reprezentat sinuciderea cu numarul 3001 din 2007 pana acum.Da este real,peste trei mii de tineri s-au sinucis din 2007 pana in prezent.Unii analisti spun ca ar fi moda EMO,studiul Nirvana sustine ca este doar una dintre consecintele nebuniei sociale prin care tot tranzitam de 20 de ani!
Sinuciderea este in general cauzata de pierderea sperantei ca locul tau intre oameni nu mai poate fi ocupat de tine.Te simti strain intre ai tai si neinteles.Te simti nedreptatit si neglijat .Te simti tradat si furat de identitatea ta cea mai de pret:viitorul tau.
Viitor anulat de egoismul celorlalti ,atat de ipocrit spus crestini!
"Esti un nimic ,o carpa de sters ,o BUDA pentru toti barbatii din jurul tau"ii spune Satan fetei, prin vocea colegilor.Ea trimite un SMS unei prietene pe telefonul mobil si nu primeste raspuns.
"Vezi nici macar nu existi ii spune SUPRA-EUL fetei prin vocea dementa a diavolului.Ea nu mai poate da timpul inapoi ca atunci cand virgina fiind nu era barfita .Nu mai poate recastiga onoarea pierduta .Onoare pe care doar ceilalti o cer de la ea intr-o adevarata mistificare a binelui cu raul.Raul sunt ceilalti par a spune .Raul este in tine este ecoul glasurilor colegiale umplute de invidie ca ea a avut curajul sa faca ceea ce doar adultii fac:cautarea placerii in amor!Daca macar unul dintre baietii care au profitat de libido-ul ei generos ar fi inteles prin ce trece feminitatea ei in formare "in strigare "ar fi putut sa o opreasca.Ea se daruise total si toata si in toatlitatate ,nestiind ce o asteapta .In loc de placere aflat durere si dispret.Un dispret nedrept,pentru ea al baietilor care au avut-o .
Ea ajunge sa se simta parasita de toata lumea.Este improbabil ca acest proces sa fi inceput brusc!El a avut o durata in timp si numai o explozie generala de ura a generat un nor de orbire in care toti acuzatorii sai inclusiv parintii au avut ,pe rand,rol de calai!In fiinta sa s-a dat o lupta apriga intre a infrunta cu capul sus dezamagirea si injosirea la care era supus numele si renumele sau,fiinta sa in esenta cu tendintele raului de autoacuzare si autopedepsire.Vina actionat inaintea otravii.Vina sustinuta de ceilalti a otravit-o pe fata si nu insecticidul.Cand a baut sticla ea era deja moarta .Eul ei era nimicit.Anxietatea sa este evidenta daca privim una dfin pozele ei in care este limpede ca-si musca buzele intr-o mascare a zambetului.
O fata de 14 ani in loc sa-si intemeieze in doi trei ani o familie in loc sa fericeasca un barbat ,putrezeste in tarana.Vina este colectiva.Pentru un pacat minor ata vietii s-a rupt acolo unde era mai fragila la stima de sine a unui copil ce a iubit doar iubirea...
---------------------------------------------
Rusoaica judecata pentru ca a violat 10 barbati Joi, 18 Iunie 2009, ora 18:50

Articole Okazii.ro
LEXUS GS300
29900 EUR

O femeie de 32 de ani, devoratoare de filme horror si innebunita dupa paianjeni, este judecata in Rusia, fiind acuzata ca a sedat si violat 10 barbati.
Valeria K., o femeie prezentabila, chiar frumoasa, dar destul de tacuta, conform mosnews.com, isi ademenea victimele, barbati din orasul Tambov, in care si ea locuia, la un pahar, dupa care ii invita la ea acasa.
Acolo, ii servea cu o bautura in care dizolvase anterior clonida. Aproape instantaneu, barbatii adormeau pentru urmatoarele 24 de ore.
"Vaduva Neagra", cum a fost poreclita femeia, ii dezbraca apoi, ii lega, inclusiv organul sexual, pentru a parea ca este in stare de erectie, dupa care isi vedea de treaba.
Barbatii se trezeau la spital, intoxicati cu clonida si cu traume in zona genitala. Nimeni nu-si amintea mai mult de faptul ca bause un pahar cu o bruneta prietenoasa. In cele din urma, politistii au luat urmele vinovatei, arestand-o.
In prezent se stie despre 10 dintre victimele Valeriei, chiar daca unul dintre barbati a refuzat sa depuna plangere, dar acestea ar putea fi mai multe.
Barbatul care a refuzat sa depuna plangere a declarat ca se bucura ca s-a aflat printre victime, pentru ca admira femeile puternice. Totusi, regreta ca agresoarea sa s-a folosit de clonida.
Citeste mai multe desprerusoaica violatoare barbati rusoaica barbati violati femeie viol barbati Valeria K viol Sursa: Ziare.com
Autor: Iarina Dumitrescu
Articol citit de 4533 ori
http://www.ziare.com/

VALUL MORTAL
Am iubit candva,de mult , o fata .Petreceam impreuna de peste trei luni tot timpul liber.La film ,la piata ,la teatru,la Mall mergeam impreuna.Era mai inalta ca mine cu un centimetru,avea cu tot cu tocuri o prezenta lesne de remarcat.Era impunatoare.La bratul ei sau mai exact de mana cu ea produceam un soc vizual oriunde intram.Ea de moda veche cu parul lung si prins cu modestie intr-o clema simpla.O fusta la o palma distanta de genunchi,toate fustele erau asa,fara vreun slit sau fanta ,cu bluze sau rochii fara decolteu,asortate cu posete de piele unicolore albe negre sau chiar cenusii...Eram inseparabili ca niste frati siamezi.In intimitate ea era insa extrem de dificila.Ma lasa sa o sarut sa o mangai ore in sir insa pana sa ajungem sa o penetrez.Acolo facea orice ca sa ma respinga si reusea eu nedorind sa o fortez.La capatul a trei luni de eforturi zilnice ea a mi-a spus ca nu mai trebuie sa insist si ca doreste sa se pastreze virgina pentru casatorie.Si pentru ca intelege sa nu ma chinuie o sa practice felatia atata cat am placere.O facea de cate ori doream si ma simteam multumit.Dupa un timp ,cam un an,ajunsesem sa ma obisnuiesc cu asta si sa nu mai doresc sexul normal.Ba si in lipssa ei simteam amintirea unei guri moi ,delicate si senzuale pe penisul meu.A limbii ei atat de inebunitoare.Si in toate discutiile despre sex ajunsesem sa fiu atotstiutor,oarecum mandru si intolerant .Ba intrucat toata lumea in jur condamna sexul oral ca fiind un mare jeg, o mare destrabalare am ajuns sa o dispretuiesc pe iubita mea.Si intr-o zi am intrebat-o daca-i place sexul oral pe care-l practica atat de BINE.Ea mi-a raspuns ca sunt singurul baiat cu care a facut asta.Eu nu am crezut-o si i-am spus-o.A fost extrem de afectata si m-a parasit.Zecile de rugaminti ulterioare de impacare si de scuze nu au reusit s-o induplece.Nu s-a mai intors la mine niciodata...Apoi mi-am dat ,de fapt ,seama cat de mult gresisem.In concluzie,nu realizam, de multe ori, cate sacrificii fac cei care ne iubesc ca sa ne faca noua placere .Cat de mult se umilesc, uneori,sau de prea multe ori, ca sa ne faca fericiti.Si nu realizam eforturile lor decat dupa ce nu mai sunt langa noi.Atunci cand este prea tarziu.
editeaza
--------------------------------------------------------
Orgasm
De la Wikipedia, enciclopedia liberã
Salt la: Navigare, cãutare
Acest articol trebuie pus în formatul standard
Puteþi contribui la îmbunãtãþirea conþinutului ºi a formei sale.
Definiþie: Orgasmul (climax sexual, juisare) este rezultatul final apãrut ca rãspuns al activitãþii ciclice din timpul actului sexual ºi poate fi obþinut de ambii parteneri. Orgasmul este caracterizat ca o plãcere fizicã intensã, controlatã involuntar de sistemul nervos autonom. El este acompaniat de contracþii ciclice rapide ai muºchilor pelvini inferiori, care înconjoarã organele genitale ºi orificiul anal. Orgasmele sunt deasemenea frecvent asociate cu alte reacþii involuntare, incluzând spasme musculare în diverse zone ale corpului, stare de euforie generalizatã ºi vocalizare involuntarã.
Dupã starea de orgasm, individul resimte o stare de obosealã ºi nevoia de odihnã. Aceasta este atribuitã eliberãrii de prolactinã în timpul orgasmului. Prolactina este eliberatã fiziologic ca rãspuns neuroendocrin în stãrile depresive. La Universitatea din Groningen, Olanda, au fost realizate studii asupra evenimentelor cerebrale, care accompaniazã orgasmul, atât la bãrbat, cât ºi la femeie. Technicile utilizate au inclus Tomografia cu Emisie de Pozitroni (PET) ºi RMN. Creierul uman reacþioneazã aproape identic la ambii parteneri în timpul orgasmului. Imaginile au pus în evidenþã faptul cã largi porþiuni din cortexul cerebral îºi reduc temporar activitatea în timpul orgasmului.
Orgasmul este obþinut prin stimularea directã a penisului sau clitorisului, de diverse durate de timp. Aceastã stimulare poate fi realizatã prin contact sexual penetrant sau nepenetrant, masturbare (stimulare cu ajutorul mâinilor), sex oral, vibrator, alte jucãrii erotice sau prin electrostimulare. Astfel, prin orice tip de stimulare a penisului sau clitorisului se poate obþine ca rezultat orgasmul. Orgasmul poate apare ºi prin stimularea altor zone erogene, sau în absenþa stimulãriii fizice, prin stimulare psihologicã, precum ºi ca poluþie nocturnã sau "vis ud".

Pelvisul feminin
Pelvisul masculin

Cuprins [ascunde]
1 Orgasmul în structurile prostatei
2 Orgasmul anal
3 Orgasmul mamar
4 Orgasme multiple
5 Orgasmul simultan
5.1 Bazele genetice ale variaþiilor individuale
6 Aspecte medicale ale orgasmului
6.1 Fiziologia orgasmului
6.1.1 La bãrbat
6.1.2 La femeie
6.2 Orgasmul ºi sãnãtatea
6.3 Medicamentele ºi orgasmul
7 Sexul tantric
8 Orgasmul la animale


[modificã] Orgasmul în structurile prostatei
Unii indivizi pot avea orgasm prin stimularea structurilor prostatice, care sunt reprezentate la bãrbat de prostata însãºi, iar la femei de glandele Skene. Astfel, locaþia glandelor Skene se constituie ca punctul G sau punctul Grafenberg, dupã numele fiziologului care a identificat aceastã zonã cu potenþial crescut de a produce orgasmul. Orgasmul prostatic se poate obþine printr-o anumitã tehnicã a actului sexual anal la bãrbaþii homosexuali, iar la femeie se face prin stimularea peretelui posterior al vaginului.
Orgasmele de acest tip pot declanºa, atât la bãrbat, cât ºi la femeie ejacularea. Stimulate suficient, structurile prostatei sunt "mulse" prin comprimare transrectalã. Astfel, deºi nu existã stimulare penianã sau clitoridianã apare o ejaculare, fãrã sã fie însã însoþitã de orgasm. Când stimularea penianã este combinatã cu stimularea prostatei, unii bãrbaþi raporteazã o creºtere a volumului de lichid seminal ejaculat. Structurile prostatice produc un produs de secreþie exocrinã care intrã în componenþa lichidului ejaculat. În timpul orgasmului, acesta va urma calea ductelor deferenþiale pânã în uretrã, iar apoi în exterior.

[modificã] Orgasmul anal
Orgasmul anal este orgasmul produs prin stimulare intraanalã, prin contact sexual anal sau inserarea unui deget sau unei jucãrii erotice. Numai anumite persoane, femei sau bãrbaþi, pot avea orgasm anal (deºi toþi indivizii ar fi capabili din punct de vedere biologic), aceºtia având fie un climax complet, fie unul incomplet.
Deasemenea, femeile pot avea o stare echivalentã unui orgasm fãrã stimulare intraanalã, ci prin stimularea coapselor ºi orificiului anal. Tipic, stimularea în punctul G, situat în peretele recto-vaginal, cu ajutorul penisului, degetului sau jucãriilor erotice, poate produce un orgasm mai puternic, prin cumularea reacþiilor produse prin stimularea vaginului cu cea a rectului. Aceasta ar fi facilitatã prin stimularea manualã a regiunilor perivaginale ºi perirectale. Altã teorie asupra fiziologiei orgasmului anal include þesuturile erectile situate în peretele rectovaginal care rãspund în timpul stimulãrii ca orice alt þesut erectil. Anecdotic, se sugereazã cã unele femei care au experimentat un orgasm anal l-au considerat calitativ diferit faþã de orgasmul vaginal sau clitoridian, în timp ce altele nu au remarcat aceastã diferenþã.
La ambele sexe, plãcerea din timpul stimulãrii anale provine din stimularea terminaþiilor nervoase situate perianal ºi în canalul anal. De aceea plãcerea se poate obþine ºi fãrã stimularea vaginalã sau clitoridianã. La bãrbaþii homosexuali receptori, orgasmul anal nu are nicio legãturã cu orgasmul prostatic cu care poate fi confundat, cele douã având mecanisme fiziologice de producere diferite.

[modificã] Orgasmul mamar
Orgasmul mamar apare la femei ºi poate fi declanºat provocat prin stimularea sânilor. Nu toate femeile dezvoltã orgasmul ca urmare a stimulãrii sânilor. Totuºi existã femei care susþin cã stimularea sânilor în timpul preludiului ºi a actului sexual, sau simpla mângâiere a sânilor le poate induce orgasmul. Potrivit unui studiu care a inclus 213 femei, 29% dintre ele experimentaserã un orgasm mamar la un moment dat, dar în alte studii, pânã la numai 1 % declarã existenþa acestui tip de orgasm. Astfel, existã variaþii individuale pentru fiecare femeie în parte. Se considerã cã acest tip de orgasm apare în parte datoritã eliberãrii hormonului oxitocinã în timpul stãrii de excitaþie sexualã. S-a arãtat deasemenea cã oxitocina este produsã ºi eliberatã în momentul în care mamelonul este stimulat, acesta intrând în stare de erecþie.

[modificã] Orgasme multiple
În unele cazuri, femeile fie nu au o perioadã refractarã între orgasme, fie aceasta este de scurtã duratã ºi astfel obþin un al doilea orgasm la o perioadã scurtã faþã de primul sau chiar un numãr de orgasme consecutive. Acestea sunt cunoscute ca orgasme multiple. Dupã orgasmul iniþial, climaxurile urmãtoare pot fi mai puternice ºi mult mai plãcute pe mãsurã ce stimularea se acumuleazã. În cazul anumitor femei, clitorisul ºi mameloanele pot deveni mai sensibile, astfel încât continuarea stimulãrii devine dureroasã. Exerciþiile de respiraþie rapidã ºi profundã în timpul stimulãrii sexuale, pot asigura eliberarea acestor tensiuni. Au fost înregistrate cazuri excepþionale de femei care au raportat a avea "prea multe orgasme", incluzând chiar cazul unei britanice la care orgasmul survenea pe parcursul întregii zile, fiind declanºate chiar de cele mai mici vibraþii.
La bãrbat, este posibilã atingerea orgasmului fãrã ejaculare ("Orgasm uscat") aºa cum este posibilã ºi ejacularea fãrã orgasm. Au fost raportate cazuri de bãrbaþi care au orgasme multiple consecutive, în special astfel de orgasme fãrã ejaculare. Bãrbaþii care au orgasme uscate au orgasme multiple, deoarece perioada refractarã de odihnã se reduce. Existã bãrbaþi care se pot masturba mai multe ore la rând atingând astfel orgasmul de mai multe ori. In recent years, a number of books have described various techniques to achieve multiple orgasms. Bãrbaþii care au astfel de orgasme multiple (precum ºi partenerele lor) au raportat cã obstrucþionarea voluntarã a ejaculãrii în timpul orgasmului îi menþine într-un tonus fizic mult mai bun. Deasemenea, unii bãrbaþi au raportat cã orgasmul ejaculator ulterior este unul mult mai puternic decât have also reported that this can produce more powerful ejaculatory orgasms when they choose to have them.

[modificã] Orgasmul simultan
Orgasmul simultan (denumit ºi orgasm mutual) este climaxul sexual atins în acelaºi timp de ambii parteneri în timpul actului sexual.


[modificã] Bazele genetice ale variaþiilor individuale
Un studiu efectuat în 2005 pe indivizi, a evidenþiat cã o femeie din trei nu ajunge niciodatã sau are dificultãþi în a atinge orgasmul, în timp ce numai o femeie din 10 ajunge întotdeauna la orgasm în timpul unui act sexual normal. Se considerã cã aceastã variabilitate în capacitatea de a atinge orgasmul este determinatã genetic în proporþie de 35-45%, restul fiind influenþatã de factorii psihosociali individuali. Studiul, care a inclus 4000 de indivizi femei, a fost publicat în Biology letters, a Royal Society journal. Dr. Elisabeth Lloyd a citat acest studiu în Fantastic Bonus Theory.

[modificã] Aspecte medicale ale orgasmului
[modificã] Fiziologia orgasmului
[modificã] La bãrbat
În timpul orgasmului, bãrbatul resimte contracþii ritmice rapide la nivelul sfincterului anal, prostatei, uretrei ºi muºchilor penisului. Aceste contracþii vor produce ejacularea, forþând evacuarea prin uretrã a lichidului seminal acumulat. Acesta este un proces fiziologic care dureazã între 3-10 secunde ºi este descris ca deosebit de plãcut.
Odatã cu înaintarea în vârstã, în mod normal volumul lichidului seminal ejaculat se reduce, reducându-se deasemenea ºi durata orgasmelor. Aceasta nu afecteazã sentimentul plãcut al punctului culminant al actului sexual, ci doar îi reduce durata.
Dupã ejaculare, apare o perioadã refractarã în timpul cãreia bãrbatul nu mai poate atinge un alt orgasm, a refractory period usually occurs during which a man cannot achieve another orgasm. Durata acestei perioade variazã de la individ la individ ºi chiar la acelaºi individ de la mai puþin de un minut pânã la mai multe ore, în funcþie de vârstã ºi factorii individuali genetici.
Senzaþii
Când bãrbatul se apropie de orgasm ca urmare a stimulãrii penisului, acesta simte o stare de contracþie muscularã pulsatilã, plãcutã, însoþitã de o stare de euforie generalizatã. Aceste pulsaþii încep printr-o zvâcnire a sfincterului anal, traverseazã apoi pelvisul spre penis, mergând pânã la vârful acestuia. Eventual acestea cresc în intensitate ºi frecvenþã pe mãsurã ce orgasmul se apropie, atingând în final o stare de contracþie susþinutã, în platou, însoþitã de o senzaþie de plãcere de câteva secunde - orgasmul.
În timpul orgasmului, are loc ejacularea lichidului seminal, aceasta putând continua timp de câteva secunde dupã orgasm, pe mãsurã ce starea euforicã se diminueazã ºi dispare. Se considerã cã senzaþiile resimþite în timpul orgasmului variazã de la un bãrbat la altul, dar majoritatea le considerã ca fiind deosebit de plãcute.

[modificã] La femeie
[modificã] Orgasmul ºi sãnãtatea
Orgasmul ºi în general relaþiile sexuale sunt activitãþi fizice care presupun o implicare funcþionalã importantã din partea majoritãþii sistemelor din organism. Un studiu publicat în 1997 în British Medical Journal, care a inclus 918 bãrbaþi cu vârste între 45-59, urmãriþi pe o perioadã de 10 ani a demonstrat cã bãrbaþii care aveau mai puþine orgasme au fost de douã ori mai predispuºi sã moarã de diverse cauze medicale decât cei care aveau mai mult de douã orgasme pe sãptãmânã. Un alt studiu asupra bolilor cardiovasculare desfãºurat în 2001 a demonstrat reducerea cu pânã la 50% a riscului de infarct ºi accident vascular cerebral la persoanele care fac sex de cel puþin trei ori pe sãptãmânã.

[modificã] Medicamentele ºi orgasmul
S-a pus în evidenþã capacitatea unor medicamente de a potenþa sau creºte reacþiile de tipul orgasmului. Marijuana intensificã orgasmul, atât la femeie, cât ºi la bãrbat, întârziind în acelaºi timp ejacularea. GHB, GBL ºi 1,4 Butanediolul sunt utilizate deasemenea pentru a intensifica orgasmul. Atât bãrbaþii, cât ºi femeile care utilizeazã stimulente de tipul 3,4-MDMA (ecstasy), ºi droguri psihedelice ca LSD ºi psilocybina - conþinând extracte de ciuperci, au raportat o creºtere a plãcerii sexuale. Dealungul istoriei, drogurile recreaþionale au fost folosite pentru creºterea senzaþiilor din timpul actului sexual dar, existã puþine cercetãri (acestea fiind chiar interzise prin lege) cu privire la recomandarea acestora în acest sens. În majoritatea cazurilor efectele adverse le depãºesc pe cele utile. Anecdotic, existã date care sugereazã o îmbunãtãþire a rãspunsului de tip orgasm la femeile care au utilizat sildenafil (cunoscut sub denumirea comercialã de Viagra).

[modificã] Sexul tantric
Sexul tantric face parte din practicile spirituale indiene strãvechi. Acesta atribuie orgasmului valori diferite faþã de cele ale sexualitãþii actuale. Practicanþii sexului tantric nu urmãresc atingerea orgasmului, ci menþinerea pe o perioadã cât mai lungã într-o stare de pre-orgasm sau pre-ejaculare. Avocaþii sexului tantric, cum ar fi Rajneesh, susþin cã aceste stãri fac ca sentimentele orgasmice sã se extindã apoi la toate experienþele conºtiente ale individului.
Alþi susþinãtori ai sexului tantric ºi neotantric considerã cã în cultura occidentalã individul se concentreazã prea mult spre atingerea orgasmului climactic, ceea ce reduce capacitatea acestuia de a resimþi plãcerea în timpul întregii experienþe sexuale. Astfel, prin eliminarea plãcerii, este eliminatã ºi posibilitatea de a stabilii legãturi emoþionale puternice între parteneri.
Aceste practici nu trebuie confundate cu tantra buddistã (Vajrayana).

[modificã] Orgasmul la animale
Mecanismul fiziologic al orgasmului la indivizii masculi este similar la majoritatea mamiferelor. Deasemenea, la cele mai multe specii de mamifere (dar ºi la aligatori), femelele au clitoris.
S-au fãcut cercetãri extinse în ceea ce priveºte sexualitatea ºi posibila existenþã a unui orgasm la delfini, la care s-a observat angajarea acestora în relaþii sexuale ºi din alte motive decât strict pentru procreare.

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Orgasm"
Categorii: Articole de curãþat Sexualitate
----------------------------------
Peste 3.500 de copii, victime ale actelor de violenþã Peste 3.500 de copii, victime ale actelor de violenþã printeaza articol trimite e-mail trimite pe ym foto [1] video [0] audio [0] redimensioneazaBUCUREªTI / 13:30, 9.11.2007
Peste 3.500 de copii au fost victime ale actelor de violenþã de la începutul anului, cinci dintre aceºtia decedând în urma loviturilor primite, potrivit datelor înregistrate de Inspectoratul General al Poliþiei Române ºi prezentate, vineri, de Organizaþia "Salvaþi Copiii".
Din cei 3.500 de copii, victime ale violenþei, în primele nouã luni ale anului 2007, 2.740 au fost cazuri de lovire sau alte violenþe, 167 vãtãmãri corporale, 36 vãtãmare corporalã gravã, 518 vãtãmare corporalã din culpã, 34 rele tratamente aplicate minorului iar cinci dintre cazuri au fost lovituri cauzatoare de moarte.
În ceea ce priveºte cazurile de deces, una dintre victime avea pânã în 14 ani, celelalate patru având vârste cuprinse între 14 ºi 18 ani.
Totodatã, Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului (ANPDC), a avut în evidenþã, în primul semestru al anului, 751 de cazuri de abuz fizic asupra copilului, 359 dintre ele fiind închise.
Potrivit datelor ANPDC, prezentate de organizaþia nonguvernamentalã, 380 dintre cazurile de abuz fizic asupra minorului au fost înregistrate în mediul urban iar 371 în mediul rural, iar pentru 91 dintre minori s-a dispus plasament în regim de urgenþã, iar în 30 de cazuri s-a dispus urmãrirea penalã a agresorului.
Majoritatea cazurilor de abuz fizic s-a produs în mediul familial (644), 20 în unitãþile de învãþãmânt, ºapte în servicii rezidenþiale, patru în alte instituþii ºi 52 în alte locaþii.
În ceea ce priveºte vârsta minorilor agresaþi, în 12 dintre cazuri victimele aveau sub un an iar în alte 33 de cazuri victimele aveau între unu ºi doi ani. Cele mai multe cazuri de abuz fizic (209) au fost sãvârºite asupra minorilor cu vârste cuprinse între 10 ºi 13 ani, iar în alte 185 de cazuri victimele au fost adolescenþi cu vârste cuprinse între 14 ºi 17 ani.
Potrivit "Salvaþi Copiii", ANPDC a înregistrat, în primele ºase luni, ºi 691 de cazuri de abuz emoþional, pentru 44 dintre copiii implicaþi fiind necesar plasamentul în regim de urgenþã, iar în nouã dintre cazuri s-a dispus urmãrirea penalã a agresorului.
De asemenea, din numãrul total de cazuri de abuz emoþional, 644 s-au înregistrat în familie, 17 în unitãþi de învãþãmânt ºi patru în servicii rezidenþiale.
Reprezentanþii organizaþiei "Salvaþi Copiii" au declarat cã, în urma unui studiu realizat în acest an, s-a constatat cã doar 30 la sutã dintre pãrinþi ºtiu cã existã o lege care interzice pedeapsa fizicã ºi abuzul asupra copilului.
Datele au fost prezentate în cadrul workshop-ului "Violenþa naºte violenþã", organizat de "Salvaþi Copiii" în cadrul Salonului Naþional de Psihologie.

ªtirea a fost publicatã pe terminalul MEDIAFAX în data 9.11.2007 la ora 13:20
Cuvinte cheie: violenþã, copii, victime comenteazã ºi tu »

-----------------------
Ai zambit vreodata dimineata la cafea gandindu-te la lucrurile "necuviincoase" visate cu o seara inainte? Atat barbatii cat si femeile au, din totalul de vise, un procent de 8% dedicat celor cu caracter erotic. Insa similaritatile se opresc aici. Iata cateva curiozitati de culise:

Visele femeilor - decodate

1. Figuri publice
Visele cu tenta sexuala ale femeilor tind sa includa de 2 ori mai multe figuri publice decat cele ale barbatilor. Este rezultatul unui test efectuat de dr. Antonio Zadra si echipa sa de cercetatori de la Universitatea Montreal. Asadar, de ce viseaza femeile la barbati faimosi? Studiul demonstreaza teoriile privind evolutia psihologica prin care se sugereaza ca femeile sunt predispuse la a cauta puterea, un statut mai inalt al partenerilor.

Barbatii sunt mai putin inclinati sa se preocupe pentru statut asa incat visele lor se vor situa in jurul oricarei femei pe care o gasesc atractiva, indiferent ca este o chelnerita sau un model pe o coperta de revista.
Asa incat, doamnelor, incurajati-va partenerii sa viseze mai des la o Angelina Jolie sau Jessica Alba. Asa va asigurati ca sansele sa le aiba sunt colosal reduse!

2. Familiaritate
Visele femeilor sunt mai des pozitionate in spatii inchise decat cele ale barbatilor. In general femeile au mai multe intalniri familiare in visele lor. Dr. Zadra a aratat ca visele cu tenta sexuala ale femeilor au tendinta sa implice parteneri actuali sau trecuti in locul strainilor.
Barbatii pot fi linistiti; partenerele lor nu vor fi atrase de musculosul de la sala de fitness; nici macar nu intra in raza lor de actiune. Totusi acel ex care i-a trimis un email?! Ar putea sa va creeze o serie de probleme daca si-au stabilit un pranz prelungit...

3. Mergi inainte!
Femeile sunt de 2,5 ori mai predispuse sa viseze ca preiau initiativa intr-un context sexual in comparatie cu barbatii. Pentru unele femei acest fapt nu face decat sa confirme actiunile lor din viata reala, pentru altele acest scenariu relevand dorinta de a deveni mult mai curajoase in pat. Continutul viselor sunt in stransa legatura cu viata de zi cu zi, lucru ce dovedeste ca femeile au sau isi doresc mai multa afirmare in dormitor.

Visele barbatilor - decodate

1. Cu cat mai mult, cu atat mai bine?
Curiozitate inedita?: Visele barbatilor, acelea cu impact sexual sunt de doua ori mai predispuse sa contina parteneri multipli fata de visele femeilor. Insa visele nu contin intotdeauna un parcurs complet al actului sexual. Femeile au declarat ca din cand in cand partenerii lor au fost cei care au atins orgasmul in vis, ceea ce a sustinut comportamentul masculin, acela de a fi focusati pe satisfactia sexuala.

2. Varsta conteaza
Un procent de 10% dintre visele barbatilor trecuti de varsta studentiei implica ca o activitate sexuala nedorita si care s-a produs ca urmare a unei presiuni exterioare. Dar niciunul dintre studentii participanti la studiu nu a declarat ca a fost constrans sa intreprinda respectivul raport intim.
De asemenea, un mai mare procent dintre cei trecuti de varsta studentiei au declarat ca in visele lor erau cei care luau intiativa, ceea ce sugereaza ca in timp, barbatii sunt mai preocupati in ceea ce priveste virilitatea. Aceasta descoperire indica existenta unei crize adulte in ceea ce proveste abilitatea barbatilor mai in varsta de a initia contactul sexual.

3. Spatii exterioare
Indiferent de varsta, barbatii viseaza la contacte intime in spatii publice si in general scenele se petrec in exterior. Barbatii viseaza mai mult la persoane straine, asa explicandu-se calitatea lor de "vanatori" in circumstante erotice.
Totusi expertii in stress considera ca visele sunt doar vise si trebuie tratate ca atare.

Postat: Miercuri, 19 septembrie, 2007 16:23:03

comenteaza


citeaza

link aici



dellicio


Mesaj privat

"[...]femeile sunt predispuse la a cauta puterea, un statut mai inalt al partenerilor." foarte adevarat. cu o totala injectie de misoginism pot spune ca putine dintre ele se ridica la statutul ravnit in barbatul "target". in schimb, barbatii tind sa caute femei cat mai usoare, ca sa se fie simpla vantoarea. aici ne referim strict la aventuri. alte pareri?
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 01:52:07

comenteaza


citeaza

link aici



regenona


Mesaj privat

sunt obositoare toate stampilele astea puse pe fruntile oamenilor... Femeile sunt asa, barbatii sunt asa, etc, etc...
Prostiile astea te mutileaza spiritual si nu-ti mai permit sa iubesti cu inima. Cortexul face totul: analizeaza, catalogheaza, intreprinde strategii si actiuni... Nu vi se pare cam trist?
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 10:02:04

comenteaza


citeaza

link aici



chitoiuiulian


Mesaj privat

mare dreptate ai regenona,majoritatea se combina in ziua de azi numai din interes,nu mai exista valori morale.
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 10:13:24

comenteaza


citeaza

link aici



kenzoq


Mesaj privat

Femeilor drage, ati fost date de gol... deja sunteti catalogate.... dar nimik nu e pierdut... totul este bine asa cum este... toata faza asta .. k femeile vor k barbatul sa aiba statut puternic..etc nu fac altceva decat sa impulsioneze barbatii vanjosi k sa ajunga acolo unde vor femeile... si avantajul no 1 ...tot a barbatilor este. asa k barbatilor ;) PEACE

Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 10:45:06

comenteaza


citeaza

link aici



robertgadau


Mesaj privat

Personal nu stiu cat de realistic este studiul sau cat de exact .Spun asta pentru ca eu nu am mai avut un vis erotic de foarte mult timp ,dar un lucru stiu sigur si anume ca femeile viseaza intr`adevar si noaptea si ziua cu ochii deschisi fie la barbati cu statut inalt,fie musculosi,fie frumosi si in mod cert trebuie sa fie si de bani gata.Pe cand barbatii se multumesc si cu o ospatarita sau mai stiu eu ce femeie de servici daca e atractiva.
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 11:36:53

comenteaza


citeaza

link aici



cryo69


Mesaj privat

regenona a scris:Cortexul face totul: analizeaza, catalogheaza, intreprinde strategii si actiuni...
Mda... si o face de geaba, ca tot aiurea iasa!
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 12:00:53

comenteaza


citeaza

link aici



petrubartalis


Mesaj privat

nu stiu cum se face, ca in ziua de azi, femeile castiga tot timpul in razboiul cu barbatzii.....
cand un barbat inseala este pus la zid si executat de catre grupul femeilor urate si moraliste (din care fac parte soacra si prietenele ei), pe cand daca ea inseala, toate se bucura pentru ea, ba mai si spun ca "bine-a-facut", lasa ca boul ala merita sa fie inshelat.......
etc.
femeile nu stiu sa fie impartziale cand judeca
stiu multe care au TOTUL si sunt tot.......nemultzumite
am vazut ieri pe "oprah-show" una care, in timp ce era in plina ascensiune a carierei, a cazut......psihic !!!!!!!!!!!!!!
ce dracu facem cu .....femeile ?
cea mai frecventa tendintza a femeilor, atunci cand au curajul sa constate cat de incompatibile sunt cu......barbatzii, este de a trece la.......lesbianism
vezi video-urile puse de "trezirea370" pe neogen
dragi barbatzi,
hai sa bem o bere
care avetzi iubite femei sa va consideratzi in culmea succesului

Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 12:04:01

comenteaza


citeaza

link aici



lyiona


Mesaj privat

vai... interesante puncte de vedere... curios e ca majoritatea celor revoltati sunt chiar barbatii...nu ma asteptam.. cumva s-a atins vre-un sambure de adevar: Sa fim putin realisti.. suntem toti la fel si barbati si femei... 'ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place' hai sa nu mai fim rai.. asta e.. de data asta s-a zis despre barbati ..oricum trebuie sa mai vb si despre ei daca tot secretul mintii femeilor macina toti barbatii
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 12:38:18

comenteaza


citeaza

link aici



valiv85


Mesaj privat

Nimic din tot tot ceea ce scriu aici nu cred ca nu a fost spus mai devreme de voi, dar vreau doar sa intaresc putin opinia publica masculina .. Desigur tot ce s-a observat in studiul ala este foarte aproape de adevar, dar am putea dezbate mult si bine pe tema asta datorita personalitatii complexe a acestei fiinte minunato-distrugatoare, numita femeie . Daca vrei sa caracterizezi un barbat o poti face in cateva cuvinte fara prea multa bataie de cap, pe cand o femeie, frate!.... mai bine te arunci pe fundul unui ocean adanc si incepi sa cauti perle prin scoici, fara tub de oxigen, decat sa incerci sa intelegi in totalitate ce inseamna comportamentul feminin... Nu vreau sa fac pe interesantu (scuzele de rigoare tuturor cititoarelor) dar femeile sunt nehotarate, schimbatoare, nemultumite si sufera de multe complexe pe care dk nu le rezolva pana la o anumita varsta nu face nimic altceva decat sa se autosaboteze toata viata si sa dea vina pe noi pt multe din problemele lor . Daca esti un barbat iubitor, afectuos, atent mai devreme sau mai tarziu o sa ti se reproseze asta cu riscul de a fi privit drept un om slab (da, femeilie cauta puterea), iar dk esti un nesimtit, un magarus cu cravata, putin nepasator si afemeiat, risti sa ai oarecum mai mult succes in viata lor decat ar avea un romantic incurabil. Si totusi, pe langa toate lucrurile astea pe care le-am enumerat, trebuie sa recunosc ca femeile sunt niste fiinte destul de interesante, minunate, frumoase si inteligente. Dar raman la parerea ca mintea femeii este un teritoriu mult pre periculos ca sa te avanti in el, asa ca sfatul meu este sa nu incerce nimeni sa inteleaga femeia, doar sa o respecte, sa o iubeasca (daca e cazul) si sa o aprecieze pentru tot ceea ce aduce bun in viata fiecaruia dintre noi ... Cam atat! Respect!
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 13:23:10

comenteaza


citeaza

link aici



mitulus2001


Mesaj privat

Man dak erai femeie iti trimiteam un buchet de flori pentru sinceritate si ...adevar.
In conditiile astea ai si io bere de la mine .
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 13:38:34

comenteaza


citeaza

link aici



funnycat


Mesaj privat

mda....exista un "razboi rece" intre sexe....
si femeile si barbatzii deopotriva se "lupta" sa castige cand, de fapt, in astfel de situatzie nimeni nu iese invingator pentru ca, in esentza noastra, suntem profund diferitzi.....
ma gandesc ca totusi ar trebui sa ne recunoastem unii altora si calitatzile.....ca pana la urma nu putem exista unii fara ceilaltzi, nu?
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 13:51:11

comenteaza


citeaza

link aici



valiv85


Mesaj privat

Asa e ...ce e un barbat fara o femeie? Nu vreau sa o dau in diverse teorii filosofice, dar cred ca fara voi doamnelor nu am fi altceva decat niste fantani fara apa. Ne umpleti viata cu bune si rele dar satisfactia e mare atunci cand ne bucuram in doi. Avemm nevoie de zambetul ala frumos si de privirile alea gingashe ca sa ne trezim binedispusi dimineatza ...Si referitor la "razboiul rece " dintre sexe, consider ca fericitii castigatori ai unei vieti linistite si plina de bucurii este cel care se preda primul Don't mess with a woman!!!
Zicea cineva ceva de o bere mai devreme?
Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 14:42:40

comenteaza


citeaza

link aici



diyanna_


Mesaj privat

Bun mai stii care e treaba ca femeia nu ar trebui sa intretina un barbat ,dk un tip isi doreste treaba asta deja nu mai e barbat,bun,esti cu cineva o perioada lunga de timp e frumos dar n-are statut,n-are bani , si totusi il iubesti si vrei sa fii cu el in contiunuare, dar dk nu misca un deget si vegeteaza cu lunile in fata tv-ului sau a calc,nu te scoate nici macar o data la 2 luni undeva(pt ca n-are bani,pai de unde sa aiba dk nu iese din casa) iar romantismul si gesturile frumoase pe care le facea odata pt tine dispar incetul cu incetul. Ce mai poti sa astepti de la viata pt voi 2? Sa stai sa tragi de el o viata pt cateva amintiri si sa ajungi la o varsta sa vezi ca nu ati realizat nimik? hmm...uite d-asta cauta femeile barbati frumosi si cu bani ,ca sa nu aiba supriza sa dea peste persoane care vor sa le pice din cer o pomana
Poate e un caz particular dar vorbesc din experientele mele...

Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 15:04:46

comenteaza


citeaza

link aici



petrubartalis


Mesaj privat

valiv85 a scris:Asa e ...ce e un barbat fara o femeie? Nu vreau sa o dau in diverse teorii filosofice, dar cred ca fara voi doamnelor nu am fi altceva decat niste fantani fara apa. Ne umpleti viata cu bune si rele dar satisfactia e mare atunci cand ne bucuram in doi. Avemm nevoie de zambetul ala frumos si de privirile alea gingashe ca sa ne trezim binedispusi dimineatza ...Si referitor la "razboiul rece " dintre sexe, consider ca fericitii castigatori ai unei vieti linistite si plina de bucurii este cel care se preda primul Don't mess with a woman!!!
Zicea cineva ceva de o bere mai devreme?

cred ca voi ramane cu........berea, deoarece femeile sunt tot mai......pretentzioase si dificile, pe masura ce patrundem in......Europa ca mentalitate, etc.
va iubi pe totzi cei care atzi comentat, sunt total de acord cu voi........

Postat: Vineri, 21 septembrie, 2007 15:05:31

comenteaza


citeaza

link aici




comentarii 1 - 15 din totalul de 151 1 2 3 4 5 >> din 11 urmatorul >

----------------------
JUCARII SEXUALE

Cele mai folosite jucarii sexuale (Apropo de sex, ep. 15)
15:37 17.10.2008 de Aida
video [0] audio [0] foto [3] ShareThistrimite pe ym printeaza Jucariile sexuale sunt acele obiecte sau aparate care aduc un plus de satisfactie relatiei sexuale. Se adreseaza atat femeilor, cat si barbatilor.
Spre deosebire de europeni, asiaticii si chinezii considera ca trebuie acordata o mai mare atentie vietii sexuale. De aceea, sexul este considerat necesar sanatatii fizice dar si mentale. Relatia conjugala este strans legata de viata sexuala satisfacatoare.
Jocurile si jucariile sexuale stimuleaza mentalul, iar viata sexuala devine mai interesanta. Totusi, jucariile si jocurile sexuale nu vor substitui niciodata actul sexual propriu-zis.
Fiecare poate incerca sa adauge aceste condimente relatiei, macar de curiozitate. Nu va place, va opriti.
Daca ai incercat asemenea jucarii sexuale pana in prezent si vrei sa ne impartasesti parerea vis-a-vis de ce ai simtit sau vrei sa ne povestesti ceva inedit ne poti scrie la apropodesex@apropo.ro.
Putem spune ca jucaria sexuala cea mai des folosita in dormitor este vibratorul, dupa care urmeaza dildo-ul (penisul cu un cap sau doua, dupa preferinte), bilele vaginale, inelele pentru penis, si lista continua. Asteptam sa ne spui si tu care crezi ca sunt cele mai folosite jucarii sexuale in dormitor? Ce jocuri ati jucat in pat?

Ana Maria: "Eu sunt o fire deschisa si imi place sa pun sare si piper in relatie. Mi-am surprins placut iubitul atunci cand am adus in dormitor un vibrator"
Apropo de sex: Persoanele deschise ca tine stiu sa mentina "focul" relatiei. Inventivitatea si dragostea fata de partenerul tau vor ajuta ca relatie sa nu intervina monotonia. Monotonia este acel dusman care indeparteaza partenerii. Nu ezita sa ne impartasesti si noua daca incerci ceva nou!
Marian: "Sunt un barbat fericit. Am o sotie alaturi de care incercam felurite jocuri erotice dar si jucarii sexuale. Ultima oara am cumparat margele si nu va spun ce senzatii frumoase mi-a spus ca are"
Apropo de sex: Margele, vibratoare, dildo-uri si multe alte jucarii sexuale alaturi de jocurile erotice potrivite, cresc intensitatea senzatiilor sexuale si sporesc doza de "obraznicie" in pat. Orice va apropie in viata sexuala va intareste ca si relatie. Se stie ca barbatii prefera femeile care nu au multe prejudecati.
Sabina: "Sunt virgina si as vrea sa stiu daca ma pot dezvirgina singura folosind un vibrator sau un dildo?"
Apropo de sex: Da, cat se poate de clar si raspicat. Daca tu consideri potrivita aceasta alegere de a te dezvirgina este doar alegerea ta. Gandeste-te bine inainte daca iti doresti ca prima data sa fie "vibratorul". Unul din avantaje este ca nu te poate lasa gravida si nici nu se plange de ejaculare precoce. Pregateste-ti din timp o explicatie pentru viitorul tau prieten si pentru acel moment existent in toate relatiile, si anume intrebarea "Cum a fost prima oara?".
Daca mai ai si alte intrebari nu ezita sa ne scrii pe adresa apropodesex@apropo.ro, unde putem vorbi despre orice si fara prejudecati, dar cu bun simt. Ai trait o experienta interesanta si vrei sa ne-o spui? Noi te asteptam la apropodesex@apropo.ro.
Apropo de sex este rubrica prin care noi incercam sa fim alaturi de tine, incercand impreuna sa gasim in fiecare saptamana o solutie la problemele legate de relatii si sex. Consilierii tai de suflet, Titus si Aida, vor incerca ca in fiecare vineri sa iti vina in ajutor cu raspunsuri la intrebari. Trimite intrebarile sau nelamuririle tale la apropodesex@apropo.ro. Chiar daca va raspundem pe site, nimeni nu va cunoaste.