PRINCIPIILE DEZVOLTARII DURABILE

In toate scrierile purtand sigla "NIRVANA" cel mai important principiu este acela care pune pe primul plan omul si protejarea vietii acestuia asa cum a fost stabilit la primul Summit al Pamantului la Rio de Janeiro in anul 1992,respectiv denumit "principiul 1"

“Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente”- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789

Chiar si pentru mediul de afaceri din Romania conceptul de dezvoltare durabila nu mai este unul nou si poate fi exprimat ca o relatie intre oameni si mediul inconjurator si o responsabilitate a generatiilor actuale fata de generatiile viitoare.

In anul 1992, intre 03-14 iunie, Rio de Janeiro este gazda primului Summit al Pamantului la care participa peste 100 de sefi de stat si guverne iar principalul subiect fiind incalzirea globala. Declaratia de la Rio de Janeiro exprima dorinta politica a tuturor statelor member ONU de a lua parte la tranzitia globala catre un model de dezvoltare durabila. Aceasta declaratie include 27 de principii care reprezinta baza dezvoltarii durabile.

Principiile Dezvoltarii Durabile, aşa cum au fost enuntate in 1992, in Declaratia de la Rio de Janeiro:

Principiul 1: Oamenii stau in centrul preocuparilor dezvoltarii durabile. Ei au dreptul la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu natura.

Principiul 2: Statele, in acord cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, au dreptul suveran de a-si exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de mediu si de dezvoltare, si responsabilitatea de a asigura faptul ca activitatile desfasurate sub jurisdicţia sau controlul lor nu cauzeaza daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdictiei nationale.

Principiul 3: Dreptul la dezvoltare trebuie indeplinit astfel incat sa intruneasca nevoile de dezvoltare si de mediu ale generatiilor prezente si viitoare.

Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltarii durabile, protectia mediului trebuie sa constituie parte integranta a procesului de dezvoltare si nu poate fi considerata izolata de acesta.

Principiul 5: Toate statele si toti oamenii trebuie sa coopereze in scopul esential al eradicarii saraciei, ca cerinta indispensabila a dezvoltarii durabile, pentru a diminua inegalitatile intre standardele de viata si pentru a satisface mai bine nevoile majoritatii oamenilor lumii.

Principiul 6: Situatiei speciale si nevoilor tarilor in curs de dezvoltare, in deosebi a celor mai putin dezvoltate si a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie sa li se acorde prioritate speciala. Actiunile internationale in domeniul mediului si dezvoltarii trebuie, de asemenea, sa se adreseze intereselor si nevoilor tuturor tarilor.

Principiul 7: Statele trebuie sa coopereze intr-un spirit de parteneriat global, pentru conservarea, protectia si refacerea sanatatii si integritatii ecosistemului Pamantului. Data fiind contributia diferita la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilitati comune dar diferentiate. Tarile dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poarta in atingerea dezvoltarii durabile la nivel international, avand in vedere presiunile pe care societatile lor le au asupra mediului global si tehnologiile si resursele financiare pe care le detin.

Principiul 8: Pentru a atinge dezvoltarea durabila si o caliate mai buna a vietii pentru toti oamenii, statele trebuie sa reduca si sa elimine modelele nesustenabile de productie si consum si sa promoveze politici demografice potrivite.

Principiul 9: Statele trebuie sa coopereze pentru a-si intari capacitatea administrativa interna pentru dezvoltarea durabila, prin cresterea nivelului de intelegere stiintifica prin schimburi de cunostinte stiintifice si tehnologice si prin intensificarea dezvoltarii, adaptarii, raspandirii si transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi si inovatoare.

Principiul 10: Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetatenilor de la nivelul relevant. La nivel national, fiecare individ trebuie să aiba acces corespunzator la informatii de mediu care sunt detinute de autoritatile publice, inclusiv la informatii asupra activitatilor si materialelor periculoase de la nivelul comunitatilor lor, si oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie sa faciliteze si sa incurajeze constientizarea si participarea publicului facand informatia disponibila la nivel cat mai larg.

Principiul 11: Statele trebuie sa promulge legislatie de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele de management si prioritatile trebuie sa reflecte contextul de mediu si de dezvoltare caruia li se aplica. Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite si cu un cost economic si social nejustificat pentru alte tari, in special pentru tarile in curs de dezvoltare.

Principiul 12: Statele trebuie sa coopereze pentru a promova un sistem economic international deschis care sa conduca la crestere economica si dezvoltare durabila in toate tarile, pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Masurile de politica comerciala in scopuri legate de mediu nu trebuie sa constituie mijloace de discriminare arbitrara sau nejustificata sau vreo constrangere ascunsa asupra comertului international. Actiuni unilaterale care sa se ocupe cu probleme de mediu din afara jurisdictiei tarii importatoare trebuie sa fie evitate. Masurile de mediu care se adreseaza problemelor de mediu transnationale sau globale trebuie, cat mai mult posibil, sa se bazeze pe un consens international.

Principiul 13: Statele trebuie sa dezvolte legislatia nationala privind obligatia si despagubirea pentru victimele poluarii si ale altor pagube de mediu. Statele tebuie de asemenea sa coopereze intr-o maniera prompta si mai hotarata pentru a dezvolta legi internationale privind obligativitatea si despagubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de activitati de sub jurisdictia sau controlul zonelor aflate dincolo de jurisdictia acestora.

Principiul 14: Statele trebuie sa coopereze in mod eficace pentru a descuraja sau preveni mutarea si transferul catre alte state a oricaror activitati sau substante care cauzeaza degradarea severa a mediului sau care se descopera ca sunt periculoase pentru sanatatea umana.

Principiul 15: Pentru a proteja mediul, abordarea precauta trebuie sa fie larg aplicata de catre state conform cu capacitatile lor. Acolo unde exista amenintari de pagube serioase si ireversibile, lipsa de certitudine stiintifica deplina nu trebuie sa fie folosita ca argument pentru amanarea masurilor eficiente din punct de vedere al costurilor de prevenire a degradarii mediului.

Principiul 16: Autoritatile nationale trebuie sa se straduiasca sa promoveze internalizarea costurilor de mediu si utilizarea instrumentelor economice, luand in considerare modul de abordare conform caruia poluatorul trebuie, in principiu, sa suporte costul poluarii, avand datoria privind interesul public si fara a distorsiona comertul international si investitiile.

Principiul 17: Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument national, trebuie intreprinsa pentru activitati propuse pentru care exista posibilitatea sa aiba un impact advers semnificativ asupra mediului si care sunt supuse deciziei unei autoritati nationale competente.

Principiul 18: Statele trebuie sa anunte imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte daunatoare subite asupra mediului acelor state. Toate eforturile vor fi facute de catre comunitatea internationala pentru a ajuta statele astfel lovite.

Principiul 19: Statele trebuie sa furnizeze instiintari prealabile si in timp util, ca si informatii relevante statelor potential afectate, asupra activitatilor ce ar putea avea un efect advers transnational de mediu semnificativ si trebuie sa se consulte cu acele state intr-un stadiu timpuriu si in buna credinta.

Principiul 20: Femeile detin un rol vital în managementul mediului si dezvoltare. Participarea lor deplina este de aceea esentiala pentru atingerea dezvoltarii durabile.

Principiul 21: Creativitatea, idealurile si curajul tinerilor lumii trebuie sa fie mobilizate pentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabila si pentru a asigura un viitor mai bun pentru toti.

Principiul 22: Locuitorii indigeni si comunitatile lor, ca si alte comunitati locale detin un rol vital in managementul mediului si dezvoltare datorita cunostintelor si obiceiurilor lor traditionale. Statele trebuie sa le recunoasca si sa le sustina în mod just identitatea, cultura si interesele si sa le permita participarea eficienta la atingerea dezvoltarii durabile.

Principiul 23: Mediul si resursele naturale ale oamenilor sub asuprire, dominatie sau ocupatie trebuie sa fie protejate.

Principiul 24: Razboiul este in mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabila. Statele trebuie de aceea sa respecte legile internationale care furnizeaza protectie pentru mediu in timp de conflict armat si sa coopereze la dezvoltarea in continuare a acestora, daca este necesar.

Principiul 25: Pacea, dezvoltarea si protectia mediului sunt interdependente si inseparabile.

Principiul 26: Statele trebuie sa isi rezolve toate disputele legate de mediu in mod pasnic si prin mijloace potrivite in acord cu Carta Natiunilor Unite.

Principiul 27: Statele si oamenii trebuie sa coopereze in buna credinta si intr-un spirit de parteneriat la indeplinirea principiilor cuprinse in aceasta Declaratie si la dezvoltarea in continuare a legilor internationale in domeniul dezvoltarii durabile."

sursa vezi:http://www.jobmagazin.ro/principiile-dezvoltarii-durabile.html

PRINCIPII DE TERAPEUTICA

Brief
Principiu-cauza ,esenta izvorul,deci si relatia bolnavului cu Dumnezeu.
Terapeutica ramura a medicinei care studiaza mijloacele si metodele de tratament ale bolilor.

"Bolile genetice sunt maladii produse de mutatia unei gene(boli  monogenice) sau a maimultor gene(boli poligenice),sau de anomalii in structura si numarul cromozomilor putand fi compatibili sau incompatibili cu viata.Sunt cunoscute cateva mii de afectiuni monogenice,prezentate in catalogul on line al ereditatii mendeliene la om(OMIM),APROAPE TOATE AFECTIUNILE EXCEPTAND TRAUMATISMELE SIMPLE,SI ACCIDENTELE URMATE DE SECHELE AM ADAUGA NOI(nota mea Guru)avand un determininm poligenic sau multifactorial care implica maimulte gene,alaturi defactori demediu,care pot modifica riscul de boala"Adica in traducere libera toate bolile sunt determinate de modificari genetice adica sunt boli  luciferiene!!!

Insist asupra catorva aspecte:Omul nu are pentru instinctul sexual responsabil numai o singura gena !Daca ar fi asa homosexualii ar fi mai multi.Nu omul are mai multe gene resposabile pentru asta!Intrucat omul are mai multe gene si genomul uman contine numai aproximativ 32.000 de gene,viitorul ne va spune cu siguranta care gene sunt responsabile pentru instinctul sexual normal.Avand in vedere progresele genetice timpul va confirma sau va infirma cele spuse de mine aici!Cam in cativa ani totul se va lamuri negru pe alb...
unele gene au fost descifrate.De exemplu in boala ALZEIHEIMER sunt implicate cinci gene:BATPP,b182,APOE,E5-1,si PRNP- ultima codifica proteina prion.
Inca din 1814 medicul JOSEPH ADAMS  a intuit ca aceleasi boli pot fi tulburari genetice diferite si mai tarziu in epoca moderna a geneticii in care ne aflam,asta s-a tradus prin gene diferite care favorizeaza aceeasi boala.
Asa de exemplu SCHIZOFRENIA si boala ALZHEIMER  sunt produse de gene imitatoare gene diferite care produc efecte fenotipice similare!
Conform statisticii medicale  in 80% din cazurile de SCHIZOFRENIE se constata ca subiectii au fie un parinte fie un bunic care le transmite boala in restul de 20% nu se cunosc datele privind parintii ori bunicii.
Ceea trebuie subliniat este ca toate bolile existente sunt boli genetice.Insa asta nu este explicat publicului pe masura.
In traducere libera asta inseamna ca genele care le produc fac parte din genomul uman printr-o mutatie ori accident insa aceasta mutatie nu transmite omului decat predispozitia de a face boala respectiva si nu boala in sine.Probabiliatea de a face boala depinde de conditiile de mediu.O sa dau un exemplu clasic:HEMOFILIA si DALTONISMUL .Daca numai un parinte este afectat de boala,de pilda mama ea transmite boala la toti baietii nu si la fete,.Daca tata este afectat el transmite boala la toate fetele nu si la baieti.Asta este diferenta intre puratator de gene defecta si putator de boala!
G.Voinea


"Revista Lumea Catholica
 Nr. ianuarie 2007
Tot mai multe familii fãrã tatã
  
Copile, iatã-l pe tatãl tãu!
Crãciunul este o perioadã petrecutã de obicei în familie, dar un numãr tot mai mare de copii nici mãcar nu îºi cunosc proprii pãrinþi. Unele þãri prevãd anonimatul pentru donatorii de spermã destinatã fecundãrii in vitro (FIV), împiedicând astfel copiii care se nasc sã cunoascã identitatea propriului tatã.
Un exemplu elocvent al suferinþei care derivã din acest fapt este dat de cazul Katrinei Clark. Washington Post din 17 decembrie 2007 relateazã povestea acestei studente de la Universitatea din Gallaudet care la vârsta de 18 ani nu putuse încã sã cunoascã jumãtate din propriile origini.
Clark a fost conceputã datoritã spermei unui donator anonim atunci când mamei, la vârsta de 32 de ani, i s-a fãcut teamã cã va nu putea întemeia o familie în alt mod. Dupã cum a explicat studenta, dezbaterea asupra FIV se concentreazã doar asupra adulþilor, trezind simpatia faþã de cei care doresc si încearcã sã aibã copii. Cu toate acestea, mulþi dintre copiii nãscuþi prin FIV suferã de probleme emoþionale.
"Este o atitudine ipocritã cea a pãrinþilor si a medicilor care cred cã rãdãcinile biologice nu vor fi importante pentru "produsele" serviciilor bãncilor de spermã, când tocmai dorinþa unui raport biologic este cea care aduce clienþii la astfel de bãnci", a afirmat ea. Cãutãrile lui Clark au dus la descoperirea propriului tatã biologic, dar mulþi alti copii nãscuþi prin FIV nu sunt atât de norocosi.
Problematici ulterioare derivate din anonimatul donatorilor au fost examinate într-un articol publicat în cotidianul australian Daily Telegraph din 27 septembrie. Descriind situaþia din Statele Unite, articolul povesteste despre Justin Senk, din Colorado, care la vârsta de 15 ani a descoperit cã a fost conceput cu spermã donatã.
Cãutãrile succesive fãcute de Senk l-au dus la tulburãtoarea descoperire cã avea patru frati si surori care locuiau pe o razã de 25 km. Cu sperma tatãlui, a cãrui identitate rãmâne încã necunoscutã, au fost conceputi cinci copii, nãscuti din trei mame supuse fecundãrii in vitro în aceeasi clinicã. Un alt caz s-a verificat în Virginia, unde 11 femei au avut copii concepuþi cu sperma aceluiaºi donator.
Întorcându-ne în Australia, Daily Telegraph calculeazã cã doar circa 30% dintre copiii concepuþi cu spermã donatã cunosc identitatea propriului tatã. În 11 august, Associated Press a relatat despre un sit web, Donor Sibling Registry, care a fost deschis în Statele Unite cu scopul de a-i ajuta pe copiii donatorilor anonimi sã îsi identifice proprii pãrinti.

Riscul pentru sãnãtate
Situl web a ajutat-o, de exemplu, pe Michelle Jorgenson sã descopere cã sperma utilizatã de ea, pe lângã cã a dat viaþã fiicei sale Cheyenne, a produs alþi ºase copii, dintre care doi sunt afectaþi de autism, în timp ce alþii doi dau semne de deficienþe senzoriale. Situl a fost realizat de Wendy Kramer în scopul de a-l ajuta pe fiul sãu Ryan, conceput cu spermã donatã, sã îsi gãseascã proprii frati.
Potrivit Associated Press, situl a devenit un punct de referinþã ºi pentru cei care cautã informaþii despre grave patologii medicale. "Unele persoane cautã pe situl nostru proprii fraþi pentru cã copiii lor au probleme de sãnãtate, ºi nici mãcar în cazuri de urgenþã bãncile de spermã nu faciliteazã vreun contact, ceea ce este destul de frustrant", a afirmat Kramer.
Cu câteva luni înainte, New York Times a fãcut referire la un alt caz, al unui donator de spermã care a transmis grave boli genetice la cinci copii aparþinând la patru cupluri diferite. Articolul, publicat în 19 mai, observã cã nu este posibil sã se cunoascã numãrul exact de copii nãscuþi din sperma acelui bãrbat. Aceºti copii, toþi din Michigan, sunt lipsiþi de neutrofile, un tip de globule albe. Aceasta înseamnã cã sunt foarte vulnerabili la infecþii ºi la riscul de leucemie. Existã o probabilitate de 50% ca aceºti copii sã transmitã la rândul lor defectul genetic la proprii urmaºi.

Tatii nu sunt importanþi?
A nu cunoaºte identitatea propriului tatã biologic genereazã deja în sine probleme semnificative. Cea mai mare parte a copiilor care cautã identitatea propriului tatã cresc oricum într-o familie în care este prezentã o figurã paternã, chiar dacã nu cea biologicã. Totuºi, creºte presiunea directã pentru a se permite recurgerea la fecundarea in vitro chiar ºi femeilor singure.
Un raport recent din Marea Britanie recomandã o ulterioarã deschidere legislativã în acest sens. Dupã ce a desfãºurat o investigaþie pe aceastã temã, o comisie numitã de guvern a emis unele recomandãri referitoare la normativa care reglementeazã clinicile pentru reproducere, dupã cum a raportat BBC în 14 decembrie. Parlamentul va trebui acum sã discute propunerile. Una dintre recomandãri prevede exonerarea clinicilor de obligaþia de a cere prezenþa tatãlui pentru luarea deciziei de supunere la fecundarea in vitro. Dacã aceastã recomandare ar fi adoptatã, centrele de fertilitate nu vor mai putea refuza acest tip de tratament cuplurilor de lesbiene si femeilor singure.
O altã recomandare este de a li se recunoaste din punct de vedere legal statutul de "pãrinti" ambilor parteneri din cuplurile homosexuale. Josephine Quintavalle, în Comentariu asupra eticii reproducerii, a criticat eventualitatea eliminãrii exigenþei prezenþei tatãlui. "Este o eventualitate îngrijorãtoare cu privire la rolul bãrbatului", a declarat pentru BBC. "Putem doar spera ca Parlamentul sã respingã cu înþelepciune absurda propunere de a neglija exigenþa ca un fiu sã aibã un tatã".
În orice caz, cu toate cã clinicile ar fi obligate sã evalueze dacã un tratament de FIV poate fi efectuat în absenta tatãlui, o interdictie propriu-zisã pentru femeile singure nu existã. În ultimii ani, numãrul femeilor singure care au conceput datoritã FIV a crescut simtitor, potrivit cotidianului Telegraph din Londra, din 8 octombrie. În 2005, 156 de femei lesbiene au fost supuse la FIV, comparativ cu cele doar 36 de cazuri din 2000. Numãrul total de femei singure care au recurs la tehnicile de fecundare in vitro a crescut de la 215 la 536 în acelaºi interval de timp.
În 10 iulie, un articol din cotidianul Scotsman s-a oprit asupra problemei necesitãþii copiilor nãscuþi prin FIV de a avea un tatã, scotând în evidentã unele reflectii critice. "A permite femeilor singure si cuplurilor de lesbiene sã se supunã la fecundarea in vitro înseamnã a permite în mod deliberat sã se dea nastere la copii privati de tatãl de care au nevoie si, în cazurile cuplurilor de lesbiene, sã fie expusi la riscul de a fi limitati la o stare de permanentã privare de paternitate", observã Norman Wells, directorul organizaþiei Family Education.

Nici o limitã
Alte preocupãri privesc o declaratie apãrutã în Marea Britanie, potrivit cãreia femeile cu vârsta peste 50 si 60 ani nu ar trebui sã fie excluse de tratamentele cu FIV din cauza vârstei lor. Propunerea a fost fãcutã de Lord Richard Harries în cadrul unui interviu publicat în 14 octombrie în cotidianul londonez Times. Harries, Episcop anglican emerit de Oxford, este acum preºedinte provizoriu al Autoritãþii pentru Embriologie ºi Fertilizare Umanã.
În prezent Serviciul sanitar naþional britanic nu finanþeazã tratamente de fecundare in vitro pentru femeile care au depãºit vârsta de 40 de ani. Cu toate acestea, potrivit lui Harries, vârsta înaintatã nu este un motiv suficient pentru a justifica excluderea unor pacienþi. Cu câteva luni în urmã, medicul italian Severino Antinori a ajutat o femeie de 62 de ani sã aibã un fiu, conform ediþiei din 8 iulie a cotidianului Times. Patricia Rashbrook a doborât orice record si a devenit cea mai în vârstã mamã din Anglia.
Mai mult de 20 de copii pe an se nasc din femei cu vârsta peste 50 de ani, potrivit cotidianului Guardian din 8 mai. În total, în anul 2002, 96 de femei de peste 50 de ani au fost supuse la FIV în clinicile de fertilitate în Marea Britanie. 25% dintre acestea au rãmas însãrcinate datoritã tehnicilor de fecundare in vitro.
Acest mod de a concepe fiinþe umane nu este etic. "Tehnicile care provoacã o disociere a pãrintilor... sunt grav neoneste", afirmã Catehismul Bisericii Catolice la n. 2376. "Aceste tehnici... lezeazã dreptul copilului de a se naste dintr-un tatã ºi dintr-o mamã pe care sã-i cunoascã si care sã fie legati între ei prin cãsãtorie". Un copil este un dar, se explicã la nr. 2378, si "nu poate fi considerat ca un obiect de proprietate, situaþie la care ar duce recunoasterea unui pretins 'drept la copil'". Precepte tot mai ignorate, cu grele consecinþe pentru un numãr tot mai mare de copii.

autor:   pr. John Flynn
traducãtor:   Bianca Fernea
sursa:   © Zenit "

CONCEPT OF NIRVANA.CONCEPTUL NIRVANA

===========================================
I will not here a history of the concept but will emphasize how we understand and use it. 
Of course there is a big gap in this field of science because were not busy enough and philosophers have enough credibility. 
On the other hand though belongs partly psychoanalytic term Nirvana is avoided by all schools neo-Freudian psychoanalysis. 
With the objective of permanent happiness, human mind wants relaxed state Nirvana NIRVANA binding concept is a fundamental concept of the mind, the mind operates, consciously or not. 
Hence the term Nirvana must be explained and understood and accepted as such, as it has enormous implications both in sociology and psychology as well as psychiatry. 
The concept of Nirvana as Nirvana condition is extremely important for psychoanalysis and psychotherapies  of any kind and human sciences in general, because they influence the development as endpoints.
NIRVANA French kissing 
French school of psychoanalysis is so wonderful, but extremely thin. 
So thin that it is difficult to see because of the fineness, or the niceties? 
'Yes, indeed, out of the dictionaries French school of psychology and the concept of nirvana principle, so have to become a Buddhist, if you have any job in NIRVANA. 
In addition French gives us pleasure to use terribly bad, I would say, even painful, emphasizing lowering blood. 
When in fact we all know, the tension increases until the fuse snap! And if you are somehow a follower of sado-masochism quit French kiss (joke) ...
Thus the French school is trying to provide replacement term pleasure with orgasm.'ll Do and of patriotism because it comes from J. LACAN. 
Specifically puts us in the difficult situation of choosing or we lower the blood, or to orgasm. 
Except that lowering blood for most is virtually impossible, and juisarea, that yes, we can, unless we have power ... 
Cam least gives us the French school. 
And \ \ \ \ \ \ \ "little \ \ \ \ \ \ \ 'a little false, as listening to music, for example, causes us unexpected pleasure, gives us extra tension and leaves us no to orgasm! they kind of did our French friends polenta. 
And how many stories are told about their lovemaking ...

However the most important and even attractive person team of French psychoanalysts still remain a lady. 
Francoise Dolto (1908-1988, psychiatrist and psychoanalyst.) 
http://fr.wikipedia.org/wiki/Françoise_Dolto

She gives his entire career cause children with elegance and devotion contribution to changing the way education, real helping parents understand the child's universe. 
Dolto's text is remarkable, has nerve brings information from clinical practice and has more "soul". 
In addition to the rich information in medical practice, the childhood and puberty, in addition to being a real woman gives us arguments checked on female orgasm, confirming our data obtained from research and experience.
Motto: When philosophers TAC CULTURE suffered Guru 
Explained the concept of Nirvana in DEX? 
"NIRVANA 
(in the Buddhist religion, in philosophy, Indian etc) 
Marital happiness achieved by releasing the cares of life, suffering, and by merging the individual soul with the divine essence of contemplation and asceticism-French nirvana "
DEX page 695 
Nirvana S.F. art. (In Buddhism, Indian philosophy, etc..) Marital happiness achieved by releasing the cares of life, the suffering and the merging of the individual soul with the divine essence, with contemplation and asceticism. - From fr. Nirvana. 
Source: DEX '98 
Nirvana S.F. Mystical state of happiness, which Buddhists believe that one can achieve by releasing the cares of life and the merging of the individual with the divine essence. [Cf fr., Sanskrit. Nirvana].

Source: neologisms
NIRVANA online dictionary
Note that is a good definition , tell us what it is and how to get !
We want to change that , to achieve states of happiness not by releasing the cares of life but their sublimation or by Katharsis .
Otherwise, we want to provide a real service to everyone nirvana .
" Conditions of happiness " it refers to a psychological state or existential one ? If we admit that it refers to a mental state we are forced to admit that it involves physical pleasure . And some pleasure but a huge mental pleasure .
A true bliss .
What does everybody , it can cause great physical pleasure ? Sex and orgasms are the simple pleasures most famous ( and mental , besides physiological ) .
Well sex and orgasm are part of the reality cotidiana.Atunci missing from NIRVANA ? Definition of Nirvana ? For the simple reason that the concept is flawed by a fundamental error , he was not as defined . And " method " Nirvana tries to reconcile the definitions of important concepts in accordance with the reality principle , or everyday reality .
There is no pure pleasure to watch a purpose "hidden" or view: satisfaction .
I like playing chess, but ex.sa can not stand to miss playing .
Allowed to play as long as I win , if I lose in one , quit because pleasure disappears.
To not give up, have occasionally been won many a game , or even a contest.
Otherwise pleasure is reduced gradually with each game lost, is choked by the reality principle .
If I play bad or a boot and I give and I repeated so dissatisfaction or not I should get off to another game I satisfactions .
Another example: I like to have sex , but if I do not orgasm either quit or sought to obtain an orgasm with another partner (a ) or masturbate until I find another lover (a ) .
I mean I quit having sex with that (that ) which gives me repeatedly dissatisfaction .
Sure there are exceptions , such as debt from husband-wife ( and there but I'll try to get a reward satisfaction outside marriage , I found a lover who gives me satisfaction , orgasms desired ) . Should be emphasized that repeated dissatisfaction are the real reasons divorce and re- connecting with other partners , nothing else .
As I told a friend ( follower of Romanticism ) nothing I want I woman "green" they are in love , though , I can not walk with her hand by saying parc.Si when green , not related to youth , it was not a kid , but the quality to " greening " it when I see it.

Other exceptions are the random events, such as prostitution or rape.
!
" In Indian philosophy , nothingness or" Nirvana "means a state of apathy when the individual reaches rid of any desire, any tendency to action . ( Emphasis mine - Guru ) .
Existentialist philosophy inspired by the notion of the existence of Hegel returned a fundamental role in Heidegger nothingness will be felt in fear , the anguish of death. ( Freud
here inspired the formation of his theory regarding the death impulses " EROS AND THANATOS " and the principles and
NIRVANA
( my note - Guru )
In a general way , to say that the notion of nothingness can not make sense unless it's a " relative nothingness " that I try to experience absence of passing things and all forms of neantizare.ideea an " absolute nothingness " can only be an absolute absence of ideas " - ( quote is from the dictionary Ibram religious concepts and ideas Nuredin , pag.118 , subl.my - Guru )

We would highly suspicious it, if I ask to do in defining the concept of nothingness NIRVANA? Has not been falsely attributed to a term that does not understand? 
As dictionaries explain the word nothingness? 1. Nothingness S. N. Philosophical notion designating emptiness, nothingness, non-existence, nothingness. [Father: we ant] - From fr. n'eant (DEX 98) 
April. NE'ANT s non-existent, nonentity, nothing, nonexistent, (rarely) gloom neunde, forgetfulness, (inv) nedereasã​​, nefapt. (So-called a-'s silence.) Source http://neant.dictionarweb.com/ 
S non-existent nothingness, nonexistence, nothing, nonexistent, (rarely) gloom neunde, forgetfulness, (inv) nedereasã​​, nefapt. (So-called a-'s silence.) 
Source: http://www.webdex.ro/online/dictionar_de_sinonime/neant
How can you be really happy if you're nowhere? Or a happiness so great that become nothing? A so bullshit, greatest, I mentioned (sic) Are happy and nonexistent? Great stupidity ... 
But can we get more.


Ie, a concept that is correlated and the affected.
What dictionaries say about emotion ? AFFECTIVE
Terment taken in psychoanalysis and German psychological terminology that connote any affective state , unpleasant or pleasant , broadcast or refined , appearing either as a massive discharge or general tone . According to Freud , every pulse is expressed in two books, of affection and of representation . Affect the expression of the amount of energy pulsating quality and its variations .
source http://srdp.ro/afectd.html
Search the full text definitions
8 definitions for conditions ( pl. affected) , affective ( pl. afecturi )
Affection, emotions , s n 1 . Emotional reaction with going strong and relatively short. Two . ( Broadly ) the generic name for the condition or emotional reactions . - From germ Affekt , lat . affectus .
Source: DEX '98
Affection ~ s n 1) Condition evolving very emotionally violent and brief . 2) Condition or emotional reaction . / < germ Affekt , lat . affectus
Source : opted | Add SIVECO | typo | Permalink
Affected s n 1 . intense emotional reaction and short . Two . generic name for mood or affective reactions . Three . ( Med. ) lesion. (< Germ Affekt , lat . Affectus )
Source: MDN
Affected S. N. Strong emotional reaction and short . ♦ generic name for the condition or emotional reactions , all mental states likely sensory , emotional and sentimental . [ Pl. you ( rarely) revenue . [ Cf germ Affekt , lat . affectus ] .
Source : DN

Affection, emotions , emotional reaction sn . - Germ . Affekt ( lat. lit. Affectus ) .
Source: DLRM
S affect v. emotion , feeling.
Source: Synonyms | Add SIVECO | typo | Permalink
Affected s n , pl. affect
Source: Spelling
affective theory ~ broad musical aesthetic theory echoed in creative sec . 17-18 . According to this theory can be established , hierarchical coding within themes and harmonic means answering a series of mental states ( emotions ) accurate. Following him Plato in characterizing modes (I , 1) eline ( v. and ethos ) , Glareanus ( Dodekachordon , 1547) appointed for the current modes emotional nuances ( opinion ethos existence of distinct sites was shared in ev . Med . on ways ( 1, 3 ) western and ehurile * biz . ) . "
But we are skeptical whether it is emotions that affect not appear to explain the concept of orgasm? Each gives his guess about concepts they do not understand that and they understand about that ! Each park wants to invent new words.
Well we have enough , even too many words trying to explain the same phenomenon , and is so much haze as we invent more ? ?


What does DEX ?

Search for the word " NIRVANA " extracted 5 definitions .



Related : nirvana



Nirvana S.F. art . ( In Buddhism , Indian philosophy , etc. . ) Marital happiness achieved by releasing the cares of life, the suffering and the merging of the individual soul with the divine essence , with contemplation and asceticism . - From fr. Nirvana. Source: Explanatory Dictionary of the Romanian Language


Nirvana s f art . , g.-d. art . Nirvana Source: Spelling Dictionary of the Romanian Language


Nirvana perfect art . ( in Buddhism , Indian philosophy , etc.). overall state of happiness which is reached by releasing the cares of life , suffering, and the fusion of the soul with the divine essence with contemplation and asceticism . /


Nirvana S.F. Mystical state of happiness , which Buddhists believe that one can gain by releasing the cares of life and the merging of the individual with the divine essence . [ Cf fr. , Sanskrit. Nirvana ] . Source: Dictionary of Neologisms

Sf Nirvana ( Buddhism , in Jainism and Indian philosophy ) perfect calmness , happiness , suffering the final release , the cares of life, contemplation and asceticism obtained . (< Fr. Nirvana ) Source : Grand dictionary of neologisms


DEXONLINE


If you read the above you will understand why we believe the concepts and ecstasy NIRVANA correlation .
Let's see who is the definition of ecstasy in DEX :

Ecstasy, ecstasy, s n 1 . High intensity mental state characterized by the apparent suspension of contact with the surrounding world , immobility , decreased self control , euphoria , hallucinations , etc. . , Which occurs under the influence of religious rituals and practices . ♦ ( Med. ) nervous condition in which the patient , followed by fixed ideas and mental excitement , is devoid of feeling and incapable of voluntary movement . Two . Admiration deep , boundless , adoration , veneration . - From fr. Extase .
Source: DEX '98 | Posted by RACAI | spelling mistake | Permalink
Ecstasy ~ s n 1 ) high intensity mental condition characterized by weakening of contact with the outside world. 2 ) Fig . Complete state of happiness , bliss , euphoria. / < fr. Extase , lat . extasis
Source : opted | Posted by SIVECO | spelling mistake | Permalink
S bliss n 1 . emotional state of exaltation , which arises from the contemplation of great things and that all concerns and feelings disappear before a single dominant sentiment of admiration. ◊ nerve disorder in which the sufferer , subject to a fixed idea , he has feelings . Two . profound admiration , delight . (< Fr. Extase , gr. Ekstasis )
Source: CDM | Posted by raduborza | spelling mistake | Permalink
Ecstasy S. N. One . Emotional state of exaltation , which arises from the contemplation of things extraordinary depth and all the concerns and feelings disappear before a single dominant sentiment of admiration. ♦ Condition nervous sufferer , subject to a fixed idea , he has feelings . Two . Boundless admiration , adoration. [ Pl. - ze var. estaz S. N. / < Fr. Extase , cf gr . ekstasis - delight ] .
Source : DN | Posted by LauraGellner | spelling mistake | Permalink
S ecstatic v. adoration.
Source: Synonyms | Posted by SIVECO | spelling mistake | Permalink
s bliss n , pl. Ecstasy / ecstasies
Source: Spell | Posted by SIVECO | spelling mistake | 

Print | Permalink 
ecstasy, ecstasy sn 1. High intensity mental state characterized by the apparent suspension of contact with the surrounding world, immobility, euphoria, delirium, etc.. (sometimes under the influence of magical practices). ♦ State which becomes aware of a fact or an extraordinary divine revelation through the senses but the soul out of the flesh; transposition in another state outside person, state of the soul that rises above the sphere moves usual kidnapping in spirit. Two. Admiration deep, boundless, adoration, veneration. - From fr. Extase. 
Source: D.Religios | Posted by blaurb | spelling mistake | Permalink 
ecstasy DEXONLINE



Nu voi face aici o istorie a conceptului ci o sa subliniez modul in care il inteleg si folosesc eu.
Sigur exista un mare hiatus al acestui domeniu intrucat stiintele nu s-au ocupat indeajuns iar filozofii nu au suficienta credibilitate.
Pe de alta parte desi apartine ,partial,de psihanaliza termenul Nirvana este evitat de toate scolile de psihanaliza neo-freudiene.
Avand permanent ca obiectiv fericirea,mintea umana isi doreste starea de relaxare Nirvana ,obligatoriu conceptul NIRVANA este un concept fundamental al mintii,cu care mintea opereaza ,constient sau nu .
Prin urmare termenul Nirvana trebuie explicat si inteles si acceptat ,ca atare,intrucat are implicatii enorme atat in psihologie ca si sociologie si in psihiatrie.
De asemenea conceptul Nirvana ca si starea Nirvana este extrem de important pentru  psihanaliza si psihoterapiile orice fel si pentru stiintele umane,in general,pentru ca le influenteaza dezvoltarea ca si obiectivele finale.
NIRVANA SI SARUTUL FRANTUZESC
Scoala franceza de psihanaliza este atat de minunata ,insa extrem de subtire.
Atat de subtire incat se vede greu din cauza finetii,sau a fineturilor?
Da` ,realmente,scoala franceza a scos din dictionarele de psihologie conceptul de nirvana si cel de principiu,astfel incat trebuie sa deveniti budist ,daca aveti vreo treaba in NIRVANA.
In plus francezii ne ofera o utilizare a placerii teribil de neplacuta,as spune , chiar dureroasa,punind accentul pe scaderea tensiunii.
Cand ,de fapt ,cu totii stim ,ca tensiunea creste pana cand pocnesc  sigurantele!!!Si daca nu sunteti cumva un adept al sado-masochismului renuntati la sarutul frantuzesc(joke)...

Astfel scoala franceza incearca sa ne ofere inlocuirea termenului placere cu juisanta .O fac si din patriotism intrucat vine din partea lui J. LACAN.
Mai precis ne pune in situatia dificila de a alege ori sa ne scadem tensiunea,ori sa juisam.
Atata doar ca scaderea tensiunii pentru cei mai multi este practic imposibil,iar juisarea ,asta da, am putea,doar daca ,avem tensiune...
Cam putin ne ofera scoala franceza.
Si \\\\\\\"putin\\\\\\\' cam fals,intrucat ascultarea unei piese muzicale, de pilda ,care ne provoaca placeri nebanuite ,ne da si tensiune si in plus nu ne lasa nici sa juisam!Au cam facut-o de mamaliga amicii nostrii francezi.
Si cate povesti se spun despre amorul lor...
Totusi cea mai importanta si chiar atragatoare persoana din colectivul de psihanalisti francezi ramane tot o doamna.
Francoise Dolto(1908-1988,doctor psihiatru si psihanalist.)
Ea isi daruieste intreaga cariera cauzei copiilor,contribuiind cu eleganta si devotament la schimbarea modului de educatie,ajutand real parintii in intelegerea universului copilului.
Textul lui Dolto este remarcabil,are nerv ,aduce informatii din practica clinica si are si mult "suflet".
Pe langa informatiile bogate aduse din practica medicala, privind copilaria si pubertatea, in plus, fiind o femeie adevarata ne ofera argumente solide verificate privind orgasmul feminin,care confirma datele noastre obtinute din cercetari si experienta .

Motto:ATUNCI CAND FILOSOFII TAC CULTURA SUFERA-Guru
Cum este explicat conceptul Nirvana in DEX?
"NIRVANA
(in religia budista,in filozofia indiana etc)
Stare de fericire realizata prin eliberarea de grijile vietii,de suferinte si prin contopirea sufletului individual cu esenta divina cu ajutorul contemplatiei si al ascezei-Din franceza nirvana"
DEX pag. 695
NIRVÁNA s.f. art. (În religia budistã, în filozofia indianã etc.) Stare de fericire realizatã prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divinã, cu ajutorul contemplației și al ascezei. - Din fr. nirvâna.
Sursa : DEX '98
NIRVÁNA s.f. Stare de fericire misticã, pe care budistii cred cã o pot obtine prin eliberarea de grijile vietii si prin contopirea individului cu esența divinã. [Cf. fr., sanscr. nirvâna].




Sursa : neologisme
NIRVANA DICTIONARE ONLINE
Se observa ca este  o definitie buna,ne spune, ce este si cum se obtine!
Noi dorim sa schimbam acestea,sa obtinem starile de fericire nu prin eliberarea de grijile vietii ci prin sublimarea lor,sau prin Katharsis.
Altfel,dorim sa oferim o tehnica reala de intrare in NIRVANA la indemana oricui.
"Starea de fericire"se refera oare la o stare psihica sau la una existentiala?Daca admitem ca se refera la o stare psihica suntem obligati sa admitem ca ea implica si o placere psihica .Si nu o placere oarecare ci o imensa placere psihica.
Un adevarat extaz.
Ce stie ,toata lumea,ca poate provoca o mare placere psihica?Sexul si orgasmul sunt cele mai simple si mai celebre placeri (si psihice,pe langa cele fiziologice).
Pai sexul si orgasmul fac parte din realitatea cotidiana.Atunci de ce lipsesc din NIRVANA?Din definirea conceptului Nirvana?Pentru simplul motiv ca acest concept este viciat de o eroare fundamentala,el nu exista asa cum este definit. Iar "metoda "Nirvana incearca sa puna in acord definitiile unor concepte importante in acord cu Principiul Realitatii,sau cu realitatea cotidiana.
Nu exista placere pura fara sa urmareasca un scop "ascuns"sau la vedere:satisfactia.


Imi place de ex.sa joc sah insa nu pot suferi sa pierd jucand.
Admit sa joc atata vreme cat eu castig ,daca pierd intr-una ,renunt intrucat placerea dispare.
Pentru a nu renunta, trebuie din cand in cand sa mai castig cate o partida,sau chiar un concurs.
Altfel placerea se reduce treptat ,cu fiecare partida pierduta,este sugrumata de principiul realitatii.
Daca joc prost sau ca o cizma si am astfel insatisfactii repetate renunt si vreau ,ori nu vreau trebuie sa ma apuc de alt joc in care am satisfactii.
Alt exemplu :imi place sa fac sex ,daca insa nu am orgasm fie renunt, fie caut sa obtin un orgasm cu alt partener(a),fie ma masturbez pana gasesc un alt amant(a).
Adica renunt sa mai fac sex cu acela(aceea) care imi ofera in mod repetat insatisfactii.
Sigur exista si exceptii,precum,datoria fata de sot- sotie( insa si acolo voi cauta sa obtin o recompensa-satisfactie in afara casniciei,imi gasesc un amant care imi ofera satisfactii-orgasmele dorite).Trebuie subliniat ca insatisfactiile repetate sunt motivele reale de divort si re-cuplare cu alti parteneri , nu altceva.
Asa cum imi spunea un prieten (adept al romantismului)degeaba imi doresc eu femeia "verde" de care sunt indragostit , daca, nu ma pot plimba cu ea, de mana, prin parc.Si cand zicea, verde ,nu se referea la tinerete,nu era vorba de vreo pustoaica, ci de calitatea de a se" inverzi "el cand o vedea.



Alte exceptii sunt reprezentate de cazurile fortuite,precum prostitutie ,sau de viol.
!!!
"In filosofia indiana ,neantul sau "NIRVANA" desemneaza starea de apatie la care ajunge individul atunci cand scapa de orice dorinta ,de orice tendinta de actiune.(sublinierile imi apartin-Guru).
Filosofia existentialista inspirandu-se din Hegel restituie notiunii de existenta un rol fundamental :NEANTUL va fi resimtit la Heidegger,in teama ,in angoasa mortii.(Freud s-a
inspirat de aici pentru constituirea teoriei sale ,in ceea ce priveste pulsiunile de moarte"EROS SI THANATOS" si a principiilor precum
NIRVANA
(nota mea-Guru)
De o maniera generala ,sa spunem ca notiunea de neant nu poate avea sens decat daca e vorba de un "neant relativ "pe care-l incercam in experienta absentei ,al trecerii lucrurilor si al oricaror forme de neantizare.ideea unui "neant absolut" nu poate fi decat o absenta absoluta a IDEII"-(citatul este din  DICTIONARUL DE CONCEPTE SI IDEI RELIGIOASE de Ibram Nuredin,pag.118,subl.mele-Guru)


Am fi extrem de neincrezatori oare,daca am intreba ce cauta in definirea NIRVANA conceptul de NEANT?Oare nu a fost atribuit in mod fals unui termen pe care nu-l intelegem?
Cum explica dictionarele cuvantul NEANT?1. NEANT s.n. Notiune filozoficã care desemneazã vidul, nefiinta, inexistenta, nimicul. [Pr.: ne-ant] - Din fr. n'eant(DEX 98)
4. NE'ANT s. inexistentã, nefiintã, nimic, nonexistentã, (rar) negurã, neunde, uitare, (înv.) nedereasã, nefapt. (Asa-zisa liniste a ~ului.)sursa http://neant.dictionarweb.com/
NEÁNT s. inexistentã, nefiintã, nimic, nonexistentã, (rar) negurã, neunde, uitare, (înv.) nedereasã, nefapt. (Asa-zisa liniste a ~ului.)
sursa:http://www.webdex.ro/online/dictionar_de_sinonime/neant
Cum poti fi oare fericit daca te afli nicaieri?Sau o fericire asa de mare incat devii nimic?O asa abureala, mai grozava ,n-am pomenit(sic)Esti si fericit si inexistent?Grozava prostie...
Insa mai gasim si altele.




Asa de ex.un concept corelat este si cel de AFECT.
Ce spun dictionarele despre afect?AFECT
Terment preluat in psihanaliza din terminologia psihologica germana si care conoteaza orice stare afectiva, neplacuta sau placuta, difuza sau precizata, care apare fie ca o descarcare masiva sau ca tonalitate generala. Dupa Freud, orice pulsiune se exprima in cele doua registre, al afectului si al reprezentarii. Afectul este expresia calitativa a cantitatii de energie pulsionala si a variatiilor acesteia.
sursa  http://srdp.ro/afectd.html
Cautã în tot textul definitiilor                                 
8 definitii pentru afect (pl. afecte), afect(pl. afecturi)
AFÉCT, afecte, s. n. 1. Reactie emotionalã, cu desfãsurare puternicã si relativ de scurtã duratã. 2. (În sens larg) Denumirea genericã pentru stãrile sau reactiile afective. – Din germ. Affekt, lat. affectus.
Sursa: DEX '98
AFÉCT ~e n. 1) Stare emotionalã puternicã cu evolutie violentã si de scurtã duratã. 2) Stare sau reactie afectivã. /<germ. Affekt, lat. affectus
Sursa: NODEX | Adãugatã de siveco | Greșealã de tipar | Permalink
AFÉCT s. n. 1. reacție emotionalã intensã si de scurtã duratã. 2. denumire genericã pentru stãrile sau reacțiile afective. 3. (med.) leziune. (< germ. Affekt, lat. affectus)
Sursa: MDN
AFÉCT s.n. Reactie emotivã puternicã si scurtã. ♦ Denumire genericã pentru stãrile sau reactiile afective; totalitatea stãrilor psihice de naturã senzorialã, emotionalã si sentimentalã. [Pl. -te, (rar) -turi. [Cf. germ. Affekt, lat. affectus].
Sursa: DN

AFÉCT, afecte, s. n. Reactie emotivã. – Germ. Affekt (lat. lit. affectus).
Sursa: DLRM
AFÉCT s. v. emotie, sentiment.
Sursa: Sinonime | Adãugatã de siveco | Greșealã de tipar | Permalink
aféct s. n., pl. afécte
Sursa: Ortografic
afectelor, teoria ~, teorie esteticã muzicalã cu larg ecou în creatie sec. 17-18. Potrivit acestei teorii se pot stabili, ierarhiza si codifica în sfera tematicului si a armonicului o seamã de mijloace rãspunzând unor stãri psihice (afecte) precise. Urmându-l pe Platon în caracterizarea modurilor (I, 1) eline (v. si etos), Glareanus (Dodekachordon, 1547) a desemnat pentru modurile curente anumite nuante afective (pãrerea existentei unor etos-uri distincte era împãrtãsitã si în ev. med. în legãturã cu modurile (1, 3) apusene si cu ehurile* biz.)."
Totusi suntem neincrezatori,daca este vorba de emotii de ce afect nu apare la explicarea conceptului de ORGASM?Pentru ca fiecare isi da cu presupusul despre concepte pe care nu le intelege ca si despre acelea pe care le intelege!Fiecare parca mai vrea sa mai inventeze cuvinte noi.
Pai avem destule ,chiar prea multe cuvinte incearca sa explice acelasi fenomen,si este o asa o mare  zapaceala ,de ce am inventa altele???


Ce spune DEX?

Cautarea dupa cuvantul "NIRVANA" a extras: 5 definitii.



Sugestii: nirvana



NIRVÁNA s.f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieţii, de suferinţe şi prin contopirea sufletului individual cu esenţa divină, cu ajutorul contemplaţiei şi al ascezei. – Din fr. nirvâna. Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române


nirvána s. f. art., g.-d. art. nirvánei Sursa: Dicţionar ortografic al limbii române


NIRVÁNA f. art. (în religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire totală la care se ajunge prin eliberarea de grijile vieţii, de suferinţă şi prin contopirea sufletului cu esenţa divină cu ajutorul contemplaţiei şi al ascezei. /


NIRVÁNA s.f. Stare de fericire mistică, pe care budiştii cred că o pot obţine prin eliberarea de grijile vieţii şi prin contopirea individului cu esenţa divină. [Cf. fr., sanscr. nirvâna]. Sursa: Dicţionar de neologisme

NIRVÁNA s. f. (în budism, în jainism şi în filozofia indiană) stare de linişte desăvârşită, de fericire, eliberare definitivă de suferinţe, de grijile vieţii, obţinută prin contemplaţie şi asceză. (< fr. nirvana) Sursa: Marele dicţionar de neologisme


DEXONLINE


Daca cititi cele de mai sus o sa intelegeti de ce consideram conceptele NIRVANA si EXTAZ CORELATIVE.
Sa vedem care este definitia extazului in DEX:

EXTÁZ, extaze, s. n. 1. Stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, scăderea controlului asupra propriei persoane, euforie, halucinații etc., care apare sub influența unor ritualuri și practici religioase. ♦ (Med.) Stare nervoasă în care bolnavul, urmărit de idei fixe și de exaltare mintală, este lipsit de senzații și incapabil de mișcări voluntare. 2. Admirație profundă, nețărmurită; adorație, venerație. – Din fr. extase.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Greșeală de tipar | Permalink
EXTÁZ ~e n. 1) Stare psihică de mare intensitate caracterizată prin slăbirea contactului cu lumea exterioară. 2) fig. Stare de fericire deplină; beatitudine; euforie. /<fr. extase, lat. extasis
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
EXTÁZ s. n. 1. stare emoțională de exaltare, care se naște din contemplarea unor lucruri extraordinare și în care toate preocupările și sentimentele dispar în fața unui singur sentiment dominant de admirație. ◊ afecțiune nervoasă în care bolnavul, sub imperiul unei idei fixe, nu mai are senzații. 2. admirație profundă, încântare. (< fr. extase, gr. ekstasis)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink
EXTÁZ s.n. 1. Stare emoțională de exaltare, care se naște din contemplarea aprofundată a unor lucruri extraordinare și în care toate preocupările și sentimentele dispar în fața unui singur sentiment dominant de admirație. ♦ Stare nervoasă în care bolnavul, sub imperiul unei idei fixe, nu mai are senzații. 2. Admirație nețărmurită; adorație. [Pl. -ze, var. estaz s.n. / < fr. extase, cf. gr. ekstasis – încântare].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink
EXTÁZ s. v. adorație.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
extáz s. n., pl. extáze/extázuri
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
extáz, extaze s. n. 1. Stare psihică de mare intensitate, caracterizată prin suspendarea aparentă a contactului cu lumea înconjurătoare, imobilitate, euforie, delir etc. (uneori sub influența unor practici magice). ♦ Stare prin care se ia cunoștință de un fapt extraordinar sau de o revelație divină nu prin simțuri, ci prin sufletul ieșit din starea firească; transpunere în altă stare din afara persoanei; starea sufletului care se ridică mai presus de sfera în care se mișcă de obicei; răpire în duh. 2. Admirație profundă, nețărmurită; adorație, venerație. – Din fr. extase.
Sursa: D.Religios | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

extaz DEXONLINE

INCEST

from:ishop.ro

Incest Anais Nin
Descriere carte



"Dintre toate femeile pe care le-am cunoscut, nici una nu se apropie de Anais Nin prin gratie si frumusete. O aristocrata. Dar si o scriitoare cu talent extraordinar. Ea apartine acum intregii lumi." ( Henry Miller )






Volumul Incest face parte din cel mai faimos jurnal erotic intrat in literatura secolului XX, marturia unei femei capabile sa isi exprime dorintele secrete cu acelasi abandon "amoral" care a apartinut dintotdeauna barbatilor. Anais Nin developeaza filmul incendiar al unei pasiuni care incalca toate tabuurile. Astfel ia nastere portretul amantului suprem: Joaquin Nin, adevaratul Don Juan, care cunoaste -- si nesocoteste -- regulile seductiei.






"Incest este o fascinanta incursiune «la cald» in mintea unei femei narcisiste, pasionale, lucide si extrem de complexe." (Library Journal)
---------------
from CAFENEAUA.COM
CAFENEAUA
 
from BUYBOOKS
BUYBOOKS
 
 
Si bomboana de pe tort(coliva)
Scena in care ea eroina si autoarea in acelasi timp se culca cu tatal ei
:
"Cand am plecat l-am sarutat filial, fara sentimentele unei fiice. S-a aplecat si m-a sarutat pe gat.



A stat in prag si m-a urmarit mergand pe coridor spre camera mea, dar eu nu stiam. Inainte dea intra, m0am intors, asteptandu-ma sa il vad. Era retras in intuneric si nu l-am vazut. Dar el ma vazuse intorcandu-ma.


In dimineata urmatoare nu se putea misca din pat. Era disperat. L-am coplesit cu veselie si tandrete. Pana la urma i-am despachetat bagajele, in timp ce vorbea cu mine. [...] Eu eram imbracata in neglijeul de satin. Orele treceau repede. Vorbeam si eu – i-am spus povestea cu biciuirea. Cand I-am descris cum stateam detasata si remarcam banalitatea scenei tata a fost uuit. Acest fapt parea ca atinge iar vreun izvor secret al propriei firi. O clipa a parut ca nu asculta, ca era absorbit in visul descoperirii sale – cum mi se intampla mie cu oamenii. Dar apoi a spus:


- Tu esti sinteza tuturor femeilor pe care le-am iubit.


Ma privea intr-una. A spus:


- Cand erai mica erau frumos facuta, formata. Aveai asa un dos cambre. Imi placea sa sa-ti fac poze.


Am stat toata ziua pe marginea patului sau. Imi mangaia laba piciorului.


Apoi a intrebat:


- Crezi in vise?


- Da.


- Am avut un vis cu tine care m-a inspaimantat. Am visat ca ma masturbai cu degete incarcate de nestemate si ca te sarutam ca un amant. Pentru prima oara in viata mea am fost ingrozit. Era dupa vizita la Louveciennes.


- Si eu am avut un vis cu tine


- Nu te percep ca pe fiica mea


- Eu nu te percep ca pe tatal meu.


- Ce tragedie. Ce ne facem? Am intalnit Femeia vietii mele, idealul, si e fiica mea! Nu pot nici macar sa te sarut asa cum as vrea. Sunt indragostit de propria fiica!


- Simt tot ce simti si tu.


Dupa fiecare din aceste fraze se lasa o lunga tacere. O tacere grea.


[...]


Tata mi-a cerut sa ma apropii. Satea intins pe spate si nu se putea misca.


- lasa-ma sa iti sarut gura.


M-a imbratisat. Ezitam. Eram torturata de sentimente complexe, dorindu-i gura, totusi temandu-ma, simtind ca eram pe cale sa sarut un frate, si totusi tentate – ingrozita si plina de dorint. Eram incordata. A zambit si a deschis gura. Ne-am sarutat si acest sarut a dezlantuit un val de dorinta. Eram intinsa deasupra trupului sau si cu sanul i-am simtit dorinta, tare, palpitand…


[...]


Cu o violenta ciudata, mi-am ridicat neglijeul si m-am intins deasupra lui


[...]


S-a golit cu totul in mine… si abandonarea mea a fost imensa, cu toata fiinta, doar acel sambure de teama care ma impedica sa am spamul suprem."
 
"Romanul scris de Anais NIN – Incest face parte din Jurnalul dragostei  scris de Anais intre anii 1932 – 1934. In Jurnal scriitoarea isi exprima sentimentele, frustrarile, descrie relatiile cu sotul sau, cu amantii sai  totul culmanand cu o relatia incestuasa intre ea si tatal ei."
sursaWWW.MCGOGOO.RO
MCGOGOO.RO
poze cu ANAIS NIN

Sex scandalos in istoria Psihanalizei

Pacienta Anais Nin a fost amanta atat a lui Otto Rank cat si a lui Rene` Allendy
Otto Rank nascut Rosenfeld(1884-1939) psihanalist austriac
A fost secretarul societatii de psihanaliza in 1906 ,admis cu o tema familiara lui INCESTUL.
"Melancolic de multi ani,Rank avea adesea criza depresive urmate de stari de exaltare.Astfel a fost considerat de reprezentantii de seama ai miscarii drept "bolnav mintal",atins de psihoza maniaco-depresiva"D.P.
Rene` Allendy (1889-1942)-medic si psihanalist francez,unul dintre cei doisprezece fondatori ai celebrei Societe` Psyhanalytique de Paris,pe scurt SPP,adica a fost unul dintre primii psihanalisti francezi.
Cine a fost Anais Nin ,ne spune PSYCHOLOGIES.RO",ei o definesc ca "Artista intimitatii".
Autorii evita insa sa ne spuna ca Anais Nin a fost amanta celor doi psihanalisti Rank si Allendy ca si amanta tatalui ei,dupa o cura de psihanaliza ,care s-a desfasurat timp de un an,intre 1932-1933,cu rene` Allendy.In timpul actelor de incest,tatal lui Anais Nin ,potrivit biografilor,striga:"Aduceti-l aici pe Freud ca si pe toti psihanalistii .Ce ar spune?"(nota mea-G.)


"Otto Rank From Wikipedia, the free encyclopedia De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Otto Rank (douăzeci şi doi aprilie 1884 - treizeci şi unu octombrie 1939) a fost un austriac psihanalist , scriitor, profesor şi terapeut. Born in Vienna as Otto Rosenfeld , he was one of Sigmund Freud 's closest colleagues for 20 years, a prolific writer on psychoanalytic themes, an editor of the two most important analytic journals, managing director of Freud's publishing house and a creative theorist and therapist. Nascut in Viena ca Otto Rosenfeld, a fost unul dintre Sigmund Freud s 'cel mai apropiat colegilor de 20 de ani, un scriitor prolific pe teme psihanalitic, un editor al celor două importante analitic jurnale mai, managing director al Editurii lui Freud şi un teoretician creativ şi terapeut . In 1926, Otto Rank left Vienna for Paris. În 1926, Otto Rank plecat la Viena pentru Paris. For the remaining 14 years of his life, Rank had an exceptionally successful career as a lecturer, writer and therapist in France and the US Pentru restul de 14 ani de viata, Rank a avut o cariera de succes excepţional ca lector, scriitor şi terapeut în Franţa şi Statele Unite


În 1905, la vârsta de 21, Otto Rank a prezentat Freud cu un manuscris scurt pe artist , un studiu care a impresionat atât de Freud a invitat Rank pentru a deveni secretar de emergente Viena Societatea psihanalitică . Rank thus became the first paid member of the psychoanalytic movement, and Freud's "right-hand man" for almost 20 years. Rang a devenit astfel primul membru platit al mişcării psihanalitice, şi lui Freud "mâna dreaptă" pentru aproape 20 de ani. Freud considered Rank, with whom he was more intimate intellectually than his own sons, to be the most brilliant of his Viennese disciples. Freud a considerat Rank, cu care el a fost mai intim intelectual decât fiii lui, să fie cea mai strălucitoare dintre ucenicii săi vienez.








Rank was one of Freud's six collaborators brought together in a secret "committee" or "ring" to defend the psychoanalytic mainstream as disputes with Adler and then Jung developed. Rangul a fost unul dintre colaboratorii lui Freud şase reunite într-un secret "comitet" sau "inel" de a apăra mainstream psihanalitica ca litigiile cu Adler şi apoi Jung dezvoltat. Rank was the most prolific author in the "ring" besides Freud himself, extending psychoanalytic theory to the study of legend , myth , art , and other works of creativity . Rang a fost cel mai prolific autor în "ring" în afară de Freud însuşi, extinderea teoriei psihanalitice la studiul de legenda , mit , artă , şi alte lucrări de creativitate . He worked closely with Freud, contributing two chapters on myth and legend to later editions of The Interpretation of Dreams. Rank's name appeared underneath Freud's on the title page of Freud's greatest work for many years. El a lucrat îndeaproape cu Freud, contribuind două capitole pe mit şi legendă la ediţiile mai târziu de Interpretarea. Rank numele lui a apărut sub Dreams lui Freud pe pagina de titlu a lui Freud, cea mai mare lucrare de mulţi ani. Between 1915 and 1918, Rank served as Secretary of the International Psychoanalytical Association which Freud had founded in 1910. Între 1915 şi 1918, Rank a servit ca secretar al Asociaţiei Internaţionale psihanalitică care Freud a fondat în 1910. Everyone in the small psychoanalytic world understood how much Freud respected Rank and his prolific creativity in expanding psychoanalytic theory. Toată lumea în lume psihanalitică mici înţeles cât de mult Freud respectat Rank şi a creativităţii sale prolifice în extinderea teoria psihanalitica.






In 1924, Rank published Das Trauma der Geburt (translated into English as The Trauma of Birth in 1929), exploring how art, myth, religion, philosophy and therapy were illuminated by separation anxiety in the “phase before the development of the Oedipus complex” (p. 216). În 1924, Rank publicat Das Trauma der Geburt (tradus în limba engleză ca trauma de naştere, în 1929), a explora modul în care arta, mit, religie, filosofie si terapie au fost iluminate de anxietate de separare în "înainte de faza de dezvoltare a complexului Oedip" (p. 216). But there was no such phase in Freud's theories. Dar nu a existat nici o astfel de fază în teoriile lui Freud. The Oedipus complex , Freud explained tirelessly, was the nucleus of the neurosis and the foundational source of all art, myth, religion, philosophy, therapy – indeed of all human culture and civilization. The complex Oedip , Freud a explicat neobosit, a fost nucleul nevrozei şi sursa fundamentale de toate arta, mit, religie, filosofie, terapie - într-adevăr a tuturor culturii şi civilizaţiei umane. It was the first time that anyone in the inner circle had dared to suggest that the Oedipus complex might not be the supreme causal factor in psychoanalysis. A fost prima dată când cineva din cercul interior au îndrăznit să sugereze că complexul Oedip nu ar putea fi factor cauzal suprem în psihanaliză. Rank was the first to use the term “pre-Oedipal” in a public psychoanalytic forum in 1925 (Rank, 1996, p. 43). Rangul a fost primul care a folosit termenul de "pre-oedipală" într-un forum psihanalitic public în 1925 (Rank, 1996, p. 43). In a 1930 self-analysis of his own writings, Rank observes that "the pre-Oedipal super-ego has since been overemphasized by Melanie Klein , without any reference to me" (ibid., p. 149n). Într-o 1930 de auto-analiză a scrierilor sale proprii, Rank observă că "pre-oedipiene super-ego-ul a fost de atunci supraaccentuat de Melanie Klein , fără nici o referire la mine "(ibid., p. 149n). In the next edition of the Oxford English Dictionary , Rank will be credited with coining the term "pre-Oedipal", which was previously mistakenly thought to have been introduced by Freud or Klein. În ediţia următoare a Oxford English Dictionary , Rank va fi creditat cu bate termenul de "pre-oedipal", care a fost anterior greşit crede ca au fost introduse de Freud sau Klein.






After some hesitation, Freud distanced himself from The Trauma of Birth, signalling to other members of his inner circle that Rank was perilously close to anti-Oedipal heresy . După unele ezitări, Freud sa distantat de la trauma de naştere, de semnalizare a altor membri ai Inner Circle sale că Rank a fost periculos de aproape de anti-oedipal erezie . Confronted with Freud's decisive opposition, Rank resigned in protest from his positions as Vice-President of the Vienna Psychoanalytic Society, director of Freud's publishing house, and co-editor of Imago and Zeitschrift. His closest friend, Sándor Ferenczi , with whom Rank collaborated in the early Twenties on new experiential, object-relational and "here-and-now" approaches to therapy, vacillated on the significance of Rank's pre-Oedipal theory but not on Rank's objections to classical analytic technique. Confruntat cu decisive opoziţia lui Freud, Rank a demisionat în semn de protest de la poziţiile sale ca vicepreşedinte al Psihanaliza Viena Societatea, director de editura lui Freud, şi editor co-a Imago şi Zeitschrift cel mai apropiat. Prietenul său, Sándor Ferenczi , cu care Rank colaborat la La începutul anilor Twenties pe experientiala noi, obiect-relaţionale şi "aici-şi-acum" abordări la terapie, şovăia pe importanţa teoriei pre-oedipal Rank, dar nu pe obiecţii Rank a tehnicii analitice clasice.


All emotional experience by human beings was being reduced by analysis to a derivative, no matter how disguised, of libido. Toate experienţa emoţională de fiinţe umane a fost fiind redus de la un derivat de analiză, oricât de mascată, a libidoului. For Freud, emotion was always sexual, derived from a dangerous Id that must be surgically uprooted: "Where Id was [ Wo es war ]," Freud said famously, "there ego shall be [ soll ich werden ]" (SE, 22:80). Pentru Freud, emoţia a fost întotdeauna sexual, derivat dintr-o Id periculoase care trebuie să fie chirurgical dezrădăcinate: "În cazul în care Id-ul a fost [Wo război es]", Freud a declarat celebra, "ego-ul nu va fi [soll ich werden]" (SE, 22: 80).
“Libido,” according to Freud's 1921 work on Group Psychology and the Analysis of the Ego (SE, 18: 90), “is an expression taken from the theory of the emotions.” Emotion is the cause of neurotic disorder. "Libidoului", potrivit lui Freud 1921 lucra la Grupul de Psihologie şi Analiză a Ego-ului (SE, 18: 90), "o expresie luate de la teoria de emoţii. Este" Emoţia este cauza tulburări nevrotice. Increases in emotion, according to Freud, are unpleasurable. Creşteri în emoţie, conform lui Freud, sunt unpleasurable. Cure, for Freud, means analyzing, "working through" and eventually uprooting the emotions of the patient, “like the draining of the Zuyder Zee” (Freud, SE, 22:80). Cure, pentru Freud, înseamnă analiza, "de lucru prin" smulgerea şi în cele din urmă emoţiile a pacientului ", cum ar fi scurgerea de Zee Zuyder" (Freud, SE, 22:80). The analyst makes the unconscious conscious by providing cognitive insight to the patient, thereby subduing the pressing drive for the irrational, for emotions—for the Id—to emerge from the patient's unconscious. Analistul face conştient inconştient prin furnizarea de perspectivă cognitive pentru pacient, supunere astfel unitatea de presare pentru iraţional, pentru emotii-pentru Id-să iasă din a pacientului inconştient. Într-o prelegere 1927, Rank (1996) observă că "terapia chirurgicala este dezradacinarea şi izolează individuale punct de vedere emoţional, în timp ce încearcă să nege viaţa emoţională" (p. 169), acelaşi atac, el şi Ferenczi avut formulate împotriva practica psihanalitica din cadrul lor comune de lucru. Reducing all emotional experience—all feeling, loving, thinking, and willing—to sex was one of Freud's biggest mistakes, according to Rank, who first pointed out this confusion in the mid-twenties. Reducerea toate experienţă emoţională-toate sentiment, iubitor, gândire, şi dornici să-sex a fost una dintre cele mai mari greşeli lui Freud, în funcţie de Rank, care a subliniat mai întâi această confuzie în mijlocul deceniului. Emotions, said Rank, are relationships. Emotii, a spus Rank, sunt relatii. Denial of the emotional life leads to denial of the will, the creative life, as well as denial of the interpersonal relationship in the analytic situation (Rank, 1929–31). Negare a vieţii emoţionale conduce la negarea voinţei, viata creativ, precum şi negare a relaţiilor interpersonale în situaţia analitic (Rank, 1929-1931).








For Freud, said Rank in Will Therapy (1929–31), "the emotional life develops from the sexual sphere, therefore his sexualization in reality means emotionalization" (p. 165), two experiences that psychoanalysts continued to conflate for half a century after Freud's death. Pentru Freud, a declarat Will Rank în Terapie (1929-1931), "viaţa emoţională se dezvoltă din sfera sexuală, prin urmare, sexualizare său, în realitate, înseamnă emotionalization" (p. 165), două experienţe care psihanaliştii a continuat să conflate pentru o jumătate de secol după moartea lui Freud. Until the end of the 20th century, psychoanalysis had no theory of emotional experience and, by extension, no theory of emotional intelligence. Până la sfârşitul secolului 20, psihanaliza a avut nici o teorie de experienţă emoţională şi, prin extensie, nici o teorie a inteligentei emotionale. Weinstein (2001) identified over two dozen articles in the major psychoanalytic journals lamenting the absence of a theory of emotions. Weinstein (2001) a identificat peste doua duzini de articole în reviste importante psihanalitice deplângând lipsa de o teorie de emotii. "[S]uch comments persisted through to the 1990s" (Weinstein, 2001, p. 40). "[S] comentarii UCH persistat până la 1990" (Weinstein, 2001, p. 40).






"The emotional impoverishment of psychoanalysis," wrote Ernest Becker (1973) in The Denial of Death, which was strongly influenced by Rank's ideas, "must extend also to many analysts themselves and to psychiatrists who come under its ideology. This fact helps explain the terrible deadness of emotion that one experiences in psychiatric settings, the heavy weight of the character armor erected against the world" (p. 195n). "Sărăcirea emotionala a psihanalizei," a scris Ernest Becker (1973) în The Denial of Death, care a fost puternic influenţată de a ideilor Rank, "trebuie să se extindă, de asemenea, mulţi analişti se şi la psihiatrii care intră sub ideologiei sale. Acest fapt ajuta la explicarea deadness teribil de emoţie că una dintre experienţele în setările psihiatrice, greutatea grele de armura caracterului ridicat împotriva lumii "(p. 195n).






Written privately in 1932, Ferenczi's Clinical Diary identified the “personal causes for the erroneous development of psychoanalysis” (Ferenczi, 1995, p. 184). Scris privat in 1932, Ferenczi clinice Diary identificat "cauzele personale pentru dezvoltarea eronată a psihanalizei" (Ferenczi, 1995, p. 184). According to Ferenczi, "… One learned from [Freud] and from his kind of technique various things that made one's life and work more comfortable: the calm, unemotional reserve; the unruffled assurance that one knows better; and the theories, the seeking and finding of the causes of failure in the patient instead of partly in ourselves … and finally the pessimistic view, shared only with a few, that neurotics are a rabble [ Gesindel ], good only to support us financially and to allow us to learn from their cases: psychoanalysis as a therapy may be worthless" (Ferenczi, 1995, pp. 185–186). Potrivit Ferenczi, "... Un învăţat de la [Freud] şi la fel sa de tehnica de lucruri diferite pe care a făcut viaţa şi mai mult de lucru confortabil: rezerva de calm, unemotional; asigurarea imperturbabil care o ştie mai bine, iar teoriile, căutarea şi constatare a cauzelor eşecului în a pacientului în loc parţial în noi înşine ... şi, în final punctul de vedere pesimist, în comun numai cu câteva, care nevroticii sunt o gloată [Gesindel], numai bun pentru a ne sprijini financiar şi pentru a ne permite să învăţăm de la lor cazuri: psihanaliza ca o terapie poate fi lipsit de valoare "(Ferenczi, 1995, pp. 185-186).






But terrified at the prospect of losing Freud's approval, Ferenczi aborted his enthusiasm for The Trauma of Birth and began to distance himself personally from Rank – whom he shunned during a chance meeting in 1926 at Penn Station in New York. Dar îngrozit la perspectiva de a pierde aprobarea lui Freud, Ferenczi avortat entuziasmul său pentru trauma de naştere şi a început să se distanţeze personal de la Rank - care a evitat în timpul unei întâlniri şansă în 1926, la Penn Station din New York. "He was my best friend and he refused to speak to me," Rank said (Taft, 1958, p. xvi). "A fost prietenul meu cel mai bun şi a refuzat să vorbească cu mine", a declarat Rank (Taft, 1958, p. xvi).






Ferenczi's rupture with Rank cut short radical innovations in practice, and left no one in the inner circle who would champion relational, pre-Oedipal or "here-and-now" psychotherapy. ruptură Ferenczi cu Rank tăiat scurt inovaţii radicale în practică, şi a plecat nimeni din cercul interior care ar campion relaţională, pre-oedipal sau "aici-şi-acum" psihoterapie. Classical psychoanalysis, along the lines of Freud's 1911-15 technical writings, would now be entrenched in training institutes around the world. Psihanaliza clasică, de-a lungul liniilor de scrierile lui Freud 1911-1915 tehnice, ar fi acum înrădăcinată în institutele de formare din întreaga lume. The attack leveled in 1924 by Ferenczi and Rank on the increasing "fanaticism for interpretation" and the "unnatural elimination of all human factors" from the practice of analysis would be forgotten. Atacul a nivelate în 1924 de către Ferenczi şi Rank pe creşterea "fanatism pentru interpretare" şi "eliminarea nenaturala a tuturor factorilor umane" din practica de analiză ar fi uitat.






Relational, expressive and "here-and-now" therapy would not be acceptable to most members of the American Psychoanalytic Association or the International Psychoanalytic Association for half a century. Relational, expresiv şi "aici-şi-acum" terapia nu ar fi acceptabile pentru majoritatea membrilor Asociatiei Americane de Psihanaliză sau Asociatia Internationala Psihanaliza pentru o jumătate de secol. "[T]hose who had the misfortune to be analyzed by [Rank] were required to undergo a second analysis in order to qualify" for membership in the American Psychoanalytic Association (Lieberman, 1985, p. 293). "[T] furtunul care au avut ghinionul de a fi analizate de către [Rank] au fost obligate să se supună unei a doua analiză pentru a se califica" pentru aderarea la Asociatia Americana de Psihanaliză (Lieberman, 1985, p. 293). As far as classical analysis was concerned, Rank was dead. În ceea ce priveşte analiza clasică a fost în cauză, Rank a fost mort.
Post-Viena viaţă şi de muncă In May 1926, having made emotional relationship in the "here-and-now" central to his practice of psychotherapy, Rank moved to Paris where he became a psychotherapist for artists such as Henry Miller and Anaïs Nin and lectured at the Sorbonne (Lieberman, 1985). În mai 1926, care a făcut relaţie emoţională în "aici-şi-acum" central la practica sa de psihoterapie, Rank sa mutat la Paris, unde a devenit un psihoterapeut pentru artişti, cum ar fi Henry Miller si Anaïs Nin şi a ţinut prelegeri la Sorbona (Lieberman, 1985).








According to Rank, all emotional life is grounded in the present. Potrivit Rank, toată viaţa emoţională se bazează în prezent. In Will Therapy, published in German in 1929-31, Rank uses the term “here and now” for the first time in the psychotherapeutic literature: “Freud made the repression historical, that is, misplaced it into the childhood of the individual and then wanted to release it from there, while as a matter of fact the same tendency is working here and now” (Rank, 1929–31, p. 39). În voinţa Terapia, publicat în limba germană în 1929 - 1931, Rank utilizează termenul de "aici şi acum", pentru prima dată în literatura de specialitate psihoterapeutic: "Freud a făcut represiune istorice, că este, deplasate în copilărie a individului şi apoi vrut să-l elibera de acolo, în timp ce ca o chestiune de fapt, aceeaşi tendinţă este de lucru aici şi acum "(Rank, 1929-1931, p. 39). Instead of the word Verdrängung (repression), which laid stress on unconscious repression of the past, Rank preferred to use the word Verleugnung (denial), which focused instead on the emotional will to remain ill in the present: “The neurotic lives too much in the past [and] to that extent he actually does not live. În loc de cuvântul Verdrängung (represiune), care a pus accentul pe represiune inconştient din trecut, Rank a preferat să folosească cuvântul Verleugnung (negarea), care sa concentrat în schimb pe vor emoţional să rămână bolnav în prezent: "trăieşte nevrotic prea mult în trecut, [şi] pentru această măsură de fapt, el nu trăieşte. He suffers … because he clings to [the past], wants to cling to it, in order to protect himself from experience [ Erlebnis ], the emotional surrender to the present” (Rank, 1929–31, p. 27). El suferă ... pentru că se agaţă de [trecut], vrea să se agate de el, pentru a se proteja de experienţă [Erlebnis], predarea emoţional prezent "(Rank, 1929-1931, p. 27).






In France and later in America, Rank enjoyed great success as a therapist and writer from 1926 to 1939. În Franţa şi mai târziu, în America, Rank bucurat de mare succes ca un terapeut şi scriitor 1926 - 1939. Traveling frequently between France and America, Rank lectured at universities such as Harvard , Yale , Stanford , and University of Pennsylvania on relational, experiential and “here-and-now” psychotherapy, art, the creative will, and “neurosis as a failure in creativity” (Rank, 1996). Călătoresc în mod frecvent între Franţa şi America, Rank ţinut cursuri la universităţi precum Harvard , Yale , Stanford , şi Universitatea din Pennsylvania pe relaţional, experienţială şi "aici-şi-acum", arta, creative, şi va "nevroza psihoterapie ca un eşec în creativitate "(Rank, 1996).






Just as Erik Erikson was the first analyst to focus on identity and adulthood, Rank was the first to propose that separation from outworn thoughts, emotions and behaviors is the quintessence of psychological growth and development. Aşa cum Erik Erikson a fost primul analist să se concentreze asupra identităţii şi maturitate, Rank a fost primul care a propus că separarea de la gândurile uzat, emoţii şi comportamente este chintesenţa de creştere şi dezvoltare psihologică. In the late 1920s, after he left Freud's inner circle, Rank explored how human beings can learn to assert their will within relationships, and advocated a maximum degree of individuation within a maximum degree of connectedness. [ clarification needed ] La sfârşitul anilor 1920, după ce a părăsit cercul interior lui Freud, Rank explorat modul în care fiinţele umane pot învăţa să-şi afirme voinţa lor în cadrul relaţiilor, şi a pledat pentru un grad maxim de individualizare în cadrul unui grad maxim de conectare. [ clarificare necesară ]






Foreshadowing the central themes of Piaget , Kohlberg , McClelland , Erikson and Robert Kegan , Rank was the first to propose that human development is a lifelong construction, which requires continual negotiation and renegotiation of the dual yearnings for individuation and connection, the will to separate and the will to unite. Prefigurare temele centrale ale Piaget , Kohlberg , McClelland , Erikson şi Kegan Robert , Rank a fost primul care a propus că dezvoltarea umană este o construcţie pe tot parcursul vieţii, care necesită o negociere continuă şi renegociere a aspiraţiilor dublă pentru individualizare şi conectare, dorinţa de a separa şi vor să se unească. Decades before Ronald Fairbairn , now credited by many as the inventor in the 1940s of modern object-relations theory, Rank's 1926 lecture on "The Genesis of the Object Relation" marks the first complete statement of this theory (Rank, 1996, pp. 140–149). Decenii înainte Ronald Fairbairn , acum creditat de mulţi ca inventator în 1940 de obiect teoria relatiilor moderne, Rank lui 1926 prelegere despre "Geneza Relaţia Object" marcheaza prima declaraţie completă a acestei teorii (Rank, 1996, pp. 140 -149). By 1926 Rank was persona non grata in the official psychoanalytic world. Prin 1926 Rank a fost persona non grata în lume psihanalitica oficial. There is little reason to believe, therefore, that any of the other writers credited with helping to invent object relations theory ( Melanie Klein or Donald Winnicott , for example) ever read the German text of this lecture, published as Zur Genese der Object-beziehung in Vol. Există puţine motive să credem, prin urmare, că oricare dintre ceilalţi scriitori creditat cu ajuta să inventeze obiect teoria relaţiilor ( Melanie Klein sau Donald Winnicott , de exemplu) citit vreodata textul în limba germană din această prelegere, publicate ca obiect der Genese Zur-beziehung în Vol. 1 of Rank's Genetische Psychologie (1927, pp. 110–22). 1 din Genetische Psychologie lui Rank (1927, pp. 110-22).






Rank died in New York City in 1939 from a kidney infection, one month after Freud's physician-assisted suicide on the Jewish Day of Atonement . "Komisch" (strange, odd, comical), Rank said on his deathbed (Lieberman, 1985, p. 389). Rank a murit în New York City în 1939 la o infectie la rinichi, la o lună după asistată sinuciderea lui medic-Freud pe Ziua evreiască de Ispăşire "." Komisch (ciudat, ciudat, comic), Rank a afirmat pe patul de moarte (Lieberman, 1985, p său 389)..






[ edit ] Influence [ edit ] Influenţa Rollo May , a pioneer of existential psychotherapy in the United States, was deeply influenced by Rank's post-Freudian lectures and writings and always considered Rank to be the most important precursor of existential therapy. Rollo May , un pionier de psihoterapie existentiala din Statele Unite, a fost profund influentat de Rank post-freudiene prelegeri şi scrierile şi întotdeauna Rank considerate a fi cel mai important precursor al terapiei existenţiale. Shortly before his death, Rollo May wrote the foreword to Robert Kramer's edited collection of Rank's American lectures. La scurt timp înainte de moartea sa, Rollo May a scris prefaţa la colectarea editat Robert Kramer a American Rank prelegerile lui. “I have long considered Otto Rank to be the great unacknowledged genius in Freud's circle,” said May (Rank, 1996, p. xi). "Am considerat mult timp Otto Rank a fi marele geniu puţin cunoscut în cercul lui Freud," a spus mai (Rank, 1996, p. xi).






In 1936 Carl Rogers , the most influential psychologist in America after William James , invited Otto Rank to give a series of lectures in New York on Rank's post-Freudian models of experiential and relational therapy. În 1936 Carl Rogers , cel mai influent psiholog în America, după William James , Otto Rank invitat pentru a da o serie de prelegeri la New York la freudiene modele post-Rank şi relaţionale terapie experientiala. Rogers was transformed by these lectures and always credited Rank with having profoundly shaped "client-centered" therapy and the entire profession of counselling. Rogers a fost transformat de către aceste prelegeri şi creditat cu care au întotdeauna Rank profund în formă de "client-centrată" terapie şi profesia intreaga de consiliere. "I became infected with Rankian ideas," said Rogers (Kramer, 1995).( http://www.ottorank.com/essays/rogers ). "Am devenit infectat cu idei Rankian", a spus Rogers (Kramer, 1995). ( http://www.ottorank.com/essays/rogers ).






The New York writer Paul Goodman , who was co-founder with Fritz Perls of the Gestalt method of psychotherapy, one of the most popular in the world today, and one that makes Otto Rank's "here-and-now" central to its approach, described Rank's post-Freudian ideas on art and creativity as “beyond praise” in Gestalt Therapy (Perls, Goodman and Hefferline, 1951, p. 395). The New York scriitorul Paul Goodman , care a fost co-fondator cu Fritz Perls de Gestalt metoda de psihoterapie, una dintre cele mai populare în lumea de astăzi, şi unul care face Otto Rank lui "aici-şi-acum", element central al abordării sale, descris freudiene ideile lui post-Rank asupra artei şi creativitate ca "dincolo de laudă" în Gestalt Terapie (Perls, Goodman şi Hefferline, 1951, p. 395). According to Ervin Polster (1968), a pre-eminent Gestalt therapist, "Rank brought the human relationship directly into his office. He influenced analysts to take seriously the actual present interaction between therapist and patient, rather than maintain the fixed, distant, 'as though' relationship that had given previous analysts an emotional buffer for examining the intensities of therapeutic sensation and wish. Rank's contributions opened the way for encounter to become accepted as a deep therapeutic agent" (p. 6). Potrivit Ervin Polster (1968), o pre-eminent Gestalt terapeut, "Rank adus relaţie umană direct în biroul său. El a influenţat analişti să ia în serios a interacţiunii efective prezente dintre terapeut si pacient, mai degrabă decât să menţină fix, distant," ca "relaţie, deşi analiştii care au dat anterior, un tampon emoţional pentru examinarea intensităţile de senzaţie terapeutice şi dorinţa deschis Rank lui. Contribuţiile calea pentru întâlnirea de a deveni acceptat ca un agent terapeutic profund" (p. 6).






Rank also affected the practice of action-oriented and reflective therapies such as dramatic role-playing and psychodrama. Rangul afectat, de asemenea, practica de terapii orientate către acţiune şi de reflecţie, cum ar fi jocul de roluri dramatice şi psihodrama. "Although there is no evidence of a direct influence, Rank's ideas found new life in the work of such action psychotherapists as Moreno, who developed a psychodrama technique of doubling ... and Landy [director of the drama therapy program at New York University], who attempted to conceptualize balance as an integration of role and counterrole" (Landy, 2008, p. 29). "Deşi nu există nici o dovadă de o influenţă directă, ideile Rank-a găsit o nouă viaţă în activitatea de psihoterapeuţi de acţiune, cum ar fi Moreno, care a dezvoltat o tehnica de psihodrama dublare ... şi Landy [director al programului de terapie drama la Universitatea New York] , care a încercat să conceptualizeze echilibru ca o integrare a rolului şi counterrole "(Landy, 2008, p. 29).






Rank's psychology of creativity has recently been applied to action learning , an inquiry-based process of group problem solving, team building, leadership development and organizational learning (Kramer 2007; 2008). Rangul de psihologie de creativitate a fost recent aplicat acţiune de învăţare , bazată pe un proces de cercetare a problemelor de grup rezolvare, team building, dezvoltare de conducere şi învăţarea organizaţională (Kramer 2007; 2008). The heart of action learning is asking wicked questions to promote the unlearning or letting go of taken-for-granted assumptions and beliefs. Centrul de învăţare acţiune este punând întrebări răi de a promova unlearning sau închirierea merge de luat-pentru-a acordat ipoteze şi credinţele. Questions allow group members to “step out of the frame of the prevailing ideology,” as Rank wrote in Art and Artist (1932/1989, p. 70), reflect on their assumptions and beliefs, and reframe their choices. Întrebări permit membrilor grupului să "iasă din cadrul ideologiei dominante," aşa cum Rank a scris în Arta si Artist (1932/1989, p. 70), reflectă pe ipoteze şi convingerile lor, şi reformula alegerile lor. The process of “stepping out” of a frame, out of a form of knowing – a prevailing ideology – is analogous to the work of artists as they struggle to give birth to fresh ways of seeing the world, perspectives that allow them to see aspects of the world that no artists, including themselves, have ever seen before. Procesul de "pas cu pas" de un cadru, dintr-o formă de cunoaştere - o ideologie predominantă - este analog la activitatea de artişti ca ei lupta pentru a da naştere la modalităţi noi de a vedea lumea, perspectivele pe care să le permită să vadă aspecte din lume care nu artişti, inclusiv ei înşişi, au văzut vreodată înainte.






The most creative artists, such as Rembrandt , Michelangelo and Leonardo , know how to separate even from their own greatest public successes, from earlier artistic incarnations of themselves. Creativ artişti mai, cum ar fi Rembrandt , Michelangelo şi Leonardo , stie cum sa separe chiar de propriile lor mai mari succese publice, de la mai devreme încarnări artistic de ei înşişi. Their “greatness consists precisely in this reaching out beyond themselves, beyond the ideology which they have themselves fostered,” according to Art and Artist (Rank, 1932/1989, p. 368). Lor "măreţia constă tocmai în asta ajunge dincolo de ele însele, dincolo de ideologia pe care le-au promovat," conform art şi Artist (Rank, 1932/1989, p. 368). Through the lens of Otto Rank's work on understanding art and artists, action learning can be seen as the never-completed process of learning how to “step out of the frame” of the ruling mindset, whether one's own or the culture's – in other words, of learning how to unlearn. Prin lentila Rank lucru Otto asupra artei înţelegere şi artişti, de învăţare de acţiune poate fi privită ca-finalizat procesul niciodată de a învăţa cum să "iasă din cadru" de mentalitate de guvernământ, dacă unul propriu sau cultura lui - cu alte cuvinte , de a învăţa cum să se dezveţe.






Comparing the process of unlearning to the “breaking out” process of birth, Rank was the first psychologist to suggest that a continual capacity to separate from “internal mental objects” – from internalized institutions, beliefs and neuroses; from the restrictions of culture, social conformity and received wisdom – is the sine qua non for life-long creativity. Comparând procesul de unlearning la "spargerea out" proces de naştere, Rank a fost primul psiholog care să sugereze că o capacitate continuă să se despartă de "obiecte interne mental" - de la internalizate instituţii, credinţe şi nevrozele, de la restricţiile de cultura, sociale conformităţii şi înţelepciunea primite - este condiţie sine qua non pentru creativitate-a lungul vieţii.






In a 1938 lecture, Rank said: "Life in itself is a mere succession of separations. Beginning with birth, going through several weaning periods and the development of the individual personality, and finally culminating in death – which represents the final separation. At birth, the individual experiences the first shock of separation, which throughout his life he strives to overcome. In the process of adaptation, man persistently separates from his old self, or at least from those segments off his old self that are now outlived. Like a child who has outgrown a toy, he discards the old parts of himself for which he has no further use ….The ego continually breaks away from its worn-out parts, which were of value in the past but have no value in the present. The neurotic [who cannot unlearn, and, therefore, lacks creativity] is unable to accomplish this normal detachment process … Owing to fear and guilt generated in the assertion of his own autonomy, he is unable to free himself, and instead remains suspended upon some primitive level of his evolution"(Rank, 1996, p. 270). Într-o prelegere 1938, Rank a spus:.. "Viaţa în sine este o simpla succesiune de separări începând cu naşterea, trece prin mai multe perioade de înţărcare şi de dezvoltare a personalităţii individuale, şi în cele din urmă culminând în moarte - care reprezintă separarea final La nastere , experienţele individuale primul şoc de separare, care a lungul vieţii sale, el se străduieşte să depăşească În procesul de adaptare, omul persistent separă de la sine vechiul său, sau cel puţin de la aceste segmente de pe vechiul său sine, care sunt acum trăit mai mult decât.. Ca un copil care a depăşit o jucărie, se debarasează părţile vechi de sine pentru care el nu are nici o utilizare ulterioară .... Ego-ul continuu pauze departe de piesele sale uzate, care au fost de valoare în trecut, dar nu au nici o valoare în prezent. nevrotic [care nu poate dezvăţa, şi, prin urmare, lipsit de creativitate] este în imposibilitatea de a realiza acest proces de detaşare normal ... Datorită teamă şi vinovăţie generate în afirmarea autonomiei sale, el este incapabil de a se elibera, şi în loc rămâne suspendat asupra unor nivel primitiv de evolutia lui "(Rank, 1996, p. 270).






Unlearning necessarily involves separation from one's self concept, as it has been culturally conditioned to conform to familial, group, occupational or organizational allegiances. Unlearning implică în mod necesar de separare de la un concept de sine, aşa cum a fost conditionate cultural pentru a se conforma grup familial,, loialităţile profesionale sau de organizare. According to Rank (1932/1989), unlearning or breaking out of our shell from the inside is “a separation [that] is so hard, not only because it involves persons and ideas that one reveres, but because the victory is always, at bottom, and in some form, won over a part of one's ego” (p. 375). Potrivit Rank (1932/1989), unlearning sau rupere din cochilie noastre din interior este "o separare [care] este atât de greu, nu numai pentru că aceasta implică persoanelor şi a ideilor care o venerează, ci pentru că victoria este întotdeauna, la partea de jos, şi într-o formă, a castigat peste o parte din ego-ul cuiva "(p. 375).






In the organizational context, learning how to unlearn is vital because what we assume to be true has merged into our identity. În contextul organizaţional, a învăţa cum să dezvăţa este vital pentru că ceea ce presupunem a fi adevărat a fuzionat în identitatea noastră. We refer to the identity of an individual as a “mindset.” We refer to the identity of an organizational group as a “culture.” Action learners learn how to question, probe and separate from, both kinds of identity—ie, their “individual” selves and their “social” selves. Ne referim la identitatea unei persoane ca Ne referim la identitatea unui grup de organizare ca o "cultură". Elevii invata de acţiune "de gândire." Cum la întrebarea, şi separat de sonda, ambele tipuri de identitate, de exemplu, lor " individuale "şi sinele lor" social "sinele. By opening themselves to critical inquiry, they begin to learn how to emancipate themselves from what they "know" – they learn how to unlearn. Prin deschiderea ei înşişi la anchete critice, ei încep să înveţe cum să se emancipeze de la ceea ce "ştiu" - ei învaţă cum să se dezveţe.






In 1974, the cultural anthropologist Ernest Becker won the Pulitzer prize for The Denial of Death (1973), which was based on Rank's post-Freudian writings, especially Will Therapy (1929–31), Psychology and the Soul (1930) and Art and Artist (1932/1989). În 1974, antropologul cultural Ernest Becker a castigat premiul Pulitzer pentru Denial of Death (1973), care a fost bazat pe scrierile lui freudiană post-Rank, în special ca terapie Will (1929-1931), Psihologie şi Soul (1930) şi Artă şi Artist (1932/1989). The feeling of anxiety, writes Rank in Will Therapy (1929–31), divides into two currents, running in opposite directions: one toward separation and individuation; the other toward union and collectivity. Sentimentul de anxietate, scrie Rank în Will Terapie (1929-1931), împarte în două curente, care rulează în direcţii opuse: una spre separare si individualizare; alte spre unire şi colectivitate. The outbreak of neurosis typically comes from the streaming together of these two fears—which Rank also calls the "fear of living" [ Lebensangst ] and the "fear of dying" [ Todesangst ] – “which, even in The Trauma of Birth, I had designated as the fear of both going forward and of going backward” (Rank, 1929–31, p. 124). Izbucnirea de nevroză de obicei vine de la împreună streaming acestor două temeri care-Rank solicită, de asemenea "frica de a trai" [Lebensangst] şi "frica de moarte" [Todesangst] - ", care, chiar şi în trauma de naştere, am a desemnat ca teama de a merge înainte cât şi de a merge înapoi "(Rank, 1929-1931, p. 124). A crisis "seems to break out at a certain age when the life fear which has restricted the I's development meets with the death fear as it increases with growth and maturity," writes Rank in Will Therapy (1929–31). O criză "pare sa iasa la o anumită vârstă atunci când frica de viata, care a restricţionat de dezvoltare I se întâlneşte cu frica de moarte, deoarece sporeşte cu creştere şi maturitate", scrie în Rank Will Terapie (1929-1931). "The individual then feels himself driven forward by regret for wasted life and the desire to retrieve it. But this forward driving fear is now death fear, the fear of dying without having lived, which, even so, is held in check by fear of life" (pp. 188–189). "Individul, apoi se simte condus înainte de regret pentru viaţa irosită şi dorinţa de a se recupera, dar aceasta teama inainte de conducere este acum teme de moarte, frica de moarte, fără a fi trăit, care, chiar şi aşa, este ţinut în frâu de teama. de viaţă "(pp. 188-189).






The "fear of life" is the fear of separation and individuation. "Frica de viaţă" este teama de separare si individualizare. The "fear of death" is the fear of union and merger—in essence, the loss of individuality. "Frica de moarte" este frica de sindicat şi-în esenţă, fuziune pierderea de individualitate. Both separation and union, however, are desired as well as feared since the "will to separate" correlates with the creative impulse and the "will to unite" with the need for love. Atât de separare şi unire, cu toate acestea, sunt dorite, precum şi temut, deoarece "va pentru a separa" coreleaza cu impuls creativ şi "vor să se unească" cu nevoia de dragoste. To respond obsessively just to one need—by choosing to separate "totally" or to merge "totally" -- is to have the other thrown back at one's self. Pentru a răspunde obsesiv doar la o nevoie, prin alegerea de a separa "total" sau pentru a intra "în totalitate" - este de a avea alte aruncat înapoi la sine.






According to Rank (1929–31), "Birth fear remains always more universal, cosmic as it were, loss of a connection with a greater whole [ einen größeren Ganzen ], in the last analysis with the 'All' [ dem All ] ... The fear in birth, which we have designated as fear of life, seems to me actually the fear of having to live as an isolated individual, and not the reverse, the fear of loss of individuality (death fear). That would mean, however, that primary fear [ Urangst ] corresponds to a fear of separation from the whole [ vom All ], therefore a fear of individuation, on account of which I would like to call it fear of life, although it may appear later as fear of the loss of this dearly bought individuality as fear of death, of being dissolved again into the whole [ ins All ). Between these two fear possibilities these poles of fear, the individual is thrown back and forth all his life, which accounts for the fact that we have not been able to trace fear back to a single root, or to overcome it therapeutically" (ibid., p. 124). Potrivit Rank (1929-1931), "teama naştere rămâne întotdeauna mai universal, cosmic aşa cum au fost, pierderea de o conexiune cu o Ganzen] mai mare ansamblu [Einen größeren, în ultimă analiză cu [dem Toate]" Toate ". .. frica în naştere, care ne-am desemnat ca frica de viata, mi se pare de fapt, frica de a avea de a trăi ca un individ izolat, nu şi invers, teama de pierdere a individualităţii (frica de moarte). Asta ar însemna , totuşi, că primare se tem [Urangst] corespunde la o frica de separare de la] întreg [vom Toate, prin urmare, o teama de individualizare, pe contul de pe care aş dori să-l numesc frica de viaţă, deşi poate apărea mai târziu, ca frica din pierderea acestei cumparat individualitate scump ca frica de moarte, de a fi dizolvat din nou în ansamblul [Toate ins). Între aceste două posibilităţi teama aceste poli de frică, individul este aruncat înainte şi înapoi, toată viaţa, care reprezintă pentru Faptul că nu am fost capabili de a urmări teama înapoi la o singura radacina, sau să-l depăşească terapeutice "(ibid., p. 124).






On a microcosmic level, therapy is a process of learning how to give and take, surrender and assert, merge and individuate, unite and separate—without being trapped in a whipsaw of opposites. La nivel microcosmic, terapia este un proces de învăţare cum să dea şi să ia, de răscumpărare şi afirma, merge si sa individualizeze, uniţi-vă şi separate, fără a fi prins într-o whipsaw a contrariilor. Therapist and client, like everyone else, seek to find a constructive balance between separation and union. Terapeut şi client, ca toţi ceilalţi, încearcă să găsească un echilibru constructiv între separarea şi Uniunea. In psychological health, the contact boundary that links I and Thou "harmoniously [fuses] the edges of each without confusing them," Rank wrote in Art and Artist (1932/1989, p. 104). În domeniul sănătăţii psihologice, limita de contact pe care am link-uri şi Tu "] armonios [siguranţe marginile de fiecare dacă nu le confundă," Rank a scris în Arta si Artist (1932/1989, p. 104). Joining together in feeling, therapist and client do not lose themselves but, rather, re-discover and re-create themselves. Daca va aflati impreuna in sentiment, terapeutul şi clientul nu se pierd, ci, mai degrabă, re-descoperi şi re-crea ei înşişi. In the simultaneous dissolution of their difference in a greater whole, therapist and client surrender their painful isolation for a moment, only to have individuality returned to them in the next, re-energized and enriched by the experience of "loss." În dizolvarea simultana a diferenţei lor într-un întreg mai mare, terapeutul şi clientul predea izolarea lor de dureros pentru un moment, doar pentru a avea individualitate întors pentru a le în următorii, re-energized şi îmbogăţite de experienţa de "pierdere".






"[T]he love feeling," Rank observes in a lecture delivered in 1927 at the University of Pennsylvania, "unites our I with the other, with the Thou [ dem Du ], with men, with the world, and so does away with fear. What is unique in love is that—beyond the fact of uniting—it rebounds on the I. Not only, I love the other as my I, as part of my I, but the other also makes my I worthy of love. The love of the Thou [ des Liebe des Du ] thus places a value on one's own I. Love abolishes egoism, it merges the self in the other to find it again enriched in one's own I. This unique projection and introjection of feeling rests on the fact that one can really only love the one who accepts our own self [ unser eigene Selbst ] as it is, indeed will not have it otherwise than it is, and whose self we accept as it is." "[T] el dragostea sentimentul," Rank observă într-o conferinţă livrate in 1927 la Universitatea din Pennsylvania, "uneşte am noastre cu celelalte, cu] Tu [dem Du, cu oamenii, cu lumea, şi aşa mai departe nu cu teama. Ceea ce este unic în dragoste este faptul că, dincolo de faptul de a uni-l va relansa pe I. Nu numai, am iubi pe celălalt aşa cum am meu, ca parte a mea eu, dar de altă parte, de asemenea, face ca am demn de iubire . dragostea Tu [des Liebe des Du] locuri astfel o valoare pe cont propriu I. Love desfiinţează egoism, se uneşte în sine pentru a găsi alte îmbogăţit-o din nou în propria o I. Această proiecţie unică şi introiecţie de sentiment revine pe faptul că se poate cu adevărat doar iubirea cel care acceptă propriile noastre de sine [Unser eigene Selbst], astfel cum aceasta este, într-adevăr nu va fi altfel decât este, şi a cărei sine vom accepta aşa cum este. " (Rank, 1996, p. 154) (Rank, 1996, p. 154)






On a macrocosmic level, taking the experience of love as far as humanly possible, to the boundary of the spiritual, Rank compared the artist's "giving" and the enjoyer's "finding" of art with the dissolution and rediscovery of the self in mutual love. La un nivel macrocosmică, luând în experienţa iubirii pe cât omeneşte posibil, pentru a limita spirituale, Rank a comparat artistului "da" şi enjoyer lui "constatare" de artă cu dizolvarea şi redescoperirea de sine în dragoste reciprocă. "The art-work," says Rank in Art and Artist, "presents a unity, alike in its effect and in its creation, and this implies a spiritual unity between the artist and the recipient" (Rank, 1932/1989, p. 113). "Arta de muncă," spune Rank în Arta si Artist ", prezinta o unitate, la fel în vigoare şi în crearea sa, şi acest lucru implică o unitate spirituală între artist şi destinatar" (Rank, 1932/1989, p. 113). It is in art, and its correlative, love, that microcosm meets macrocosm, the human meets the spiritual. Este în artă, şi ei dragoste corelative,, microcosmosului că îndeplineşte macrocosmos, omul îndeplineşte spiritual. At the height of the individuating impulse, the "will to separate," artists feel most strongly the longing for attachment, the "will to unite." La o înălţime de impuls individuating, "voinţa de a separa," artisti simt cel mai puternic dorul de ataşament, "voinţa de a se uni." Although artists begin the creative process by separating from their fellow human beings and liberating themselves from conforming to the past, escaping from the anxiety of influence, eventually the creative impulse merges into a desire for a return to "a greater whole," to "the ALL" (Rank, 1929–31, p. 155) -- in human terms, to the "collective" that alone has the power to immortalize the artist with the approval it grants the artwork: Although artists începe procesul creativ prin separă de semenii lor şi eliberatoare ele însele conforme cu trecutul, a scăpa de anxietate de influenţă, în cele din urmă impulsului creator combină într-o dorinţă de o revenire la "un întreg mai mare," a " TOATE "(Rank, 1929-1931, p. 155) - din punct de vedere uman, la" colectiv ", care are numai puterea de a imortaliza artist cu aprobarea le acordă operei de artă:






"For this very essence of man, his soul, which the artist puts into his work and which is represented by it, is found again in the work by the enjoyer, just as the believer finds his soul in religion or in God, with whom he feels himself to be one. It is on this identity of the spiritual ... and not on a psychological identification with the artist that [aesthetic pleasure] ultimately depends... But both of them, in the simultaneous dissolution of their individuality in a greater whole, enjoy, as a high pleasure, the personal enrichment of that individuality through this feeling of oneness. They have yielded up their mortal ego for a moment, fearlessly and even joyfully, to receive it back in the next, the richer for this universal feeling (Rank, 1932/1989, pp. 109–110). "Pentru acest esenţa însăşi a omului, sufletul său, pe care artistul pune in munca sa si care este reprezentat de aceasta, se găseşte din nou în activitatea de enjoyer, la fel cum credinciosul găseşte sufletul său în religie sau în Dumnezeu, cu care el se simte el însuşi a fi unul. Acesta este pe acest identitatea spirituală ... şi nu pe o identificare psihologică cu care artistul [plăcerea estetică] depinde, în cele din urmă ... dar ambele dintre ele, în dizolvarea simultana a individualităţii lor în un întreg mai mare, bucuraţi-vă, ca o placere mare, îmbogăţirea personală de care individualitatea prin acest sentiment de unitate. Ei au dat până ego-ul lor muritoare pentru o clipă, fără frică şi chiar cu bucurie, să-l primească înapoi în următorii, mai bogat pentru acest sentiment universal (Rank, 1932 / 1989, pp. 109-110).






In one of his most poetic passages, Rank suggests that this transcendent feeling implies not only a "spiritual unity" between artist and enjoyer, I and Thou, but also "with a Cosmos floating in mystic vapors in which present, past, and future are dissolved" (Rank, 1932/1989, p. 113)--an identity with "the ALL" that once was but is no more. Într-unul dintre pasajele sale cele mai poetice, Rank sugerează că acest sentiment transcendent implică nu numai o "unitate spirituală" între artist şi enjoyer, eu şi Tu, dar, de asemenea, "cu un Cosmos plutind în vapori mistică în care prezentul, trecutul, şi viitorul sunt dizolvat "(Rank, 1932/1989, p. 113) - o identitate cu" ALL ", care a fost candva, dar nu mai este. The healing nature of artistic experience, Rank believed, affirms difference but, paradoxically, also "leads to the release from difference, to the feeling of unity with the self, with the other, with the cosmos" (Rank, 1929–31, p. 58). Natura de vindecare a experienţei artistice, Rank crezut, afirmă diferenţa dar, paradoxal, de asemenea, "conduce la eliberarea din diferenta, la sentimentul de unitate cu sine, cu alte, cu cosmosul" (Rank, 1929-1931, p 58).. In art, microcosm meets macrocosm. În artă, microcosmosului întâlneşte macrocosmos. Of the uncanny feeling of emotional unity we experience in surrendering ourselves—giving up temporarily the burden of our difference—to the Other in art, Rank writes in Art and Artist : "[It] produces a satisfaction which suggests that it is more than a matter of the passing identification of two individuals, that it is the potential restoration of a union with the Cosmos, which once existed and was then lost. The individual psychological root of this sense of unity I discovered (at the time of writing The Trauma of Birth, 1924) in the prenatal condition, which the individual in his yearning for immortality strives to restore. Already, in that earliest stage of individualization, the child is not only factually one with the mother but beyond that, one with the world, with a Cosmos floating in mystic vapors in which present, past, and future are dissolved. The individual urge to restore this lost unity is (as I have formerly pointed out) an essential factor in the production of human cultural values" (Rank, 1932/1989, p. 113). De sentimentul straniu de unitate emotionale am experienta in predarea ne-a renunţa temporar povara noastre diferenţă-a Alte arta, Rank scrie în Artă şi Artist: "[Este] produce o satisfacţie care sugerează că este mai mult decât o chestiune de identificare trecerea de doi indivizi, că este restaurarea potenţial de o uniune cu Cosmos, care odată a existat şi apoi a fost pierdut. psihologic rădăcină individuale ale acestui sentiment de unitate am descoperit (la momentul de scris Trauma de naştere, 1924) în stare prenatală, care persoana în dorinţa lui de nemurire se străduieşte să restabilească. Deja, în primele etape de individualizare, copilul nu este numai un fapt cu mama, dar dincolo de care, una cu lumea, cu un Cosmos pluteşte în vapori mistică în care prezentul, trecutul, şi viitorul sunt dizolvate Nevoia individuale pentru a restabili această unitate pierdut este (după cum am subliniat anterior), un factor esenţial în producerea de valorile umane culturale "(Rank, 1932. / 1989, p. 113).






No one has expressed the conflict between the will to separate and the will to unite better than Ernest Becker (1973), whose award-winning The Denial of Death captured the largest—macrocosmic—meaning of separation and union for Rank: "On the one hand the creature is impelled by a powerful desire to identify with the cosmic forces, to merge himself with the rest of nature. On the other hand he wants to be unique, to stand out as something different and apart" (Becker, 1973, pp. 151–152). Nimeni nu şi-a exprimat conflict între dorinţa de a separa şi voinţa de a uni mai bine decât Ernest Becker (1973), a căror premiat negarea Moartea capturat cea mai mare-macrocosmică-sensul de separare şi a Uniunii pentru Rank: "Pe de o mână, creatura este împinsă de dorinţa de puternic pentru a identifica cu forţele cosmice, să se fuzioneze cu restul naturii. Pe de altă parte, el vrea să fie unic, sa iasa in evidenta ca pe ceva diferit şi în afară "(Becker, 1973, pp 151-152).. "You can see that man wants the impossible: He wants to lose his isolation and keep it at the same time. He can't stand the sense of separateness, and yet he can't allow the complete suffocation of his vitality. He wants to expand by merging with the powerful beyond that transcends him, yet he wants while merging with it to remain individual and aloof ..." "Puteţi vedea că omul vrea imposibilul:.. El vrea să-şi piardă izolarea lui şi păstraţi-l în acelaşi timp, El nu poate sta sentimentul de separare, şi totuşi el nu poate permite sufocare completă a vitalităţii sale El vrea să se extindă prin fuziunea cu puternice dincolo de care-l transcende, dar el vrea în timp ce fuzionează cu ea să rămână individuale şi distant ... " (ibid., p. 155). (Ibid., p. 155).






On a microcosmic level, however, the life-long oscillation between the two "poles of fear" can be made more bearable, according to Rank, in a relationship with another person who accepts one's uniqueness and difference, and allows for the emergence of the creative impulse—without too much guilt or anxiety for separating from the other. Living fully requires "seeking at once isolation and union" (Rank, 1932/1989, p. 86), finding the courage to accept both simultaneously, without succumbing to the Angst that leads a person to be whipsawed from one pole to the other. Creative solutions for living emerge out of the fluctuating, ever-expanding and ever-contracting, space between separation and union. Art and the creative impulse, said Rank in Art and Artist, "originate solely in the constructive harmonization of this fundamental dualism of all life" (1932/1989, p. xxii).






On a macrocosmic level, the consciousness of living—the dim awareness that we are alive for a moment on this planet as it spins, meaninglessly, around the cold and infinite galaxy—gives human beings "the status of a small god in nature," according to Ernest Becker: "Yet, at the same time, as the Eastern sages also knew, man is a worm and food for worms. This is the paradox: he is out of nature and hopelessly in it; he is dual, up in the stars and yet housed in a heart-pumping, breath-gasping body that once belonged to a fish and still has the gill marks to prove it ... Man is literally split in two: he has awareness of his own splendid uniqueness in that he sticks out of nature with a towering majesty, and yet he goes back into the ground a few feet in order blindly and dumbly to rot and disappear forever. It is a terrifying dilemma to be in and to have to live with" (Becker, 1973, p. 26).






Through the influence of Ernest Becker's writings, Rank's eternal dialectic between "life fear and death fear" has been tested experimentally in Terror Management Theory by Skidmore College psychology professor Sheldon Solomon , University of Arizona psychology professor Jeff Greenberg , and Colorado University at Colorado Springs psychology professor Tom Pyszczynski .






The American priest and theologian, Matthew Fox , founder of Creation Spirituality and Wisdom University, considers Rank to be one of the most important psychologists of the 20th century. See, especially, Fox's book, Creativity: Where the Divine and the Human Meet (Jeremy P. Tarcher, 2002), paperback: ISBN 1-58542-329-7 .






Stanislav Grof , a founder of transpersonal psychology , based much of his work in prenatal and perinatal psychology on Rank's The Trauma of Birth (Kripal, 2007, pp. 249–269).






In 2008, the philosopher Maxine Sheets-Johnstone published The Roots of Morality (Pennsylvania State University Press), which contains an analysis of Rank's argument that "immortality ideologies" are an abiding human response to the painful riddle of death. Sheets-Johnstone compares Rank's thought to that of three major Western philosophers—René Descartes, Martin Heidegger and Jacques Derrida: "Because immortality ideologies were originally recognized and in fact so named by Rank, a close examination of his writings on the subject is not only apposite but is itself philosophically rewarding ... Rank was a Freudian dissident who, in introducing the concept of immortality ideologies, traced out historical and psychological roots of 'soul-belief' ( Seelenglaube )... [My chapter] points up the extraordinary cogency of Rank's distinction between the rational and the irrational to the question of the human need for immortality ideologies" (Sheets-Johnstone, 2008, p. 64). Sheets-Johnstone concludes her book on a note reminiscent of Rank's plea for the human value of mutual love over arid intellectual insight: "Surely it is time for Homo sapiens sapiens to turn away from the pursuit of domination over all and to begin cultivating and developing its sapiential wisdom in the pursuit of caring, nurturing and strengthening that most precious muscle which is its heart" (ibid., pp. 405–06).






Today, Rank can be seen as one of the great pioneers in the fields of humanistic psychology , existential psychotherapy , Gestalt therapy and transpersonal psychology .






[ edit ] Major publications by date of first publication Year An German Title (Current Edition) English Translation (Current Edition)


1907 1907 Der Künstler The Artist


1909 1909 Der Mythus von der Geburt des Helden (Turia & Kant, 2000, ISBN 3-85132-141-3 ) The Myth of the Birth of the Hero (Johns Hopkins, 2004, ISBN 0-8018-7883-7 )


1911 1911 Die Lohengrin Sage [doctoral thesis] The Lohengrin Saga


1912 1912 Das Inzest-Motiv in Dichtung und Sage The Incest Theme in Literature and Legend (Johns Hopkins, 1991, ISBN 0-8018-4176-3 )


1913 1913 Die Bedeutung der Psychoanalyse fur die Geisteswissenschaften [with Hanns Sachs] The Significance of Psychoanalysis for the Human Sciences


1914 1914 "Traum und Dichtung" and "Traum und Mythus" in Sigmund Freud 's Die Traumdeutung The Interpretation of Dreams eds. 4-7: "Dreams and Poetry"; "Dreams and Myth" added to Ch. VI, "The Dream-Work." In Dreaming by the Book L. Marinelli and A. Mayer, Other, 2003. ISBN 1-59051-009-7


1924 1924 Das Trauma der Geburt (Psychosozial-Verlag, 1998, ISBN 3-932133-25-0 ) The Trauma of Birth , 1929 (Dover, 1994, ISBN 0-486-27974-X )


1924 1924 Entwicklungsziele der Psychoanalyse [with Sándor Ferenczi ] The Development of Psychoanalysis / Developmental Goals of Psychoanalysis


1925 1925 Der Doppelgänger [written 1914] The Double (Karnac, 1989, ISBN 0-946439-58-3 )


1929 1929 Wahrheit und Wirklichkeit Truth and Reality (Norton, 1978, ISBN 0-393-00899-1 )


1930 1930 (Consists of Volumes II and III of "Technik der Psychoanalyse": Vol. II, "Die Analytische Reaktion in ihren konstruktiven Elementen"; Vol. III, "Die Analyse des Analytikers und seiner Rolle in der Gesamtsituaton". Copyright 1929, 1931 by Franz Deuticke.) Will Therapy , 1929–31 (First published in English in 1936;reprinted in paperback by Norton, 1978, ISBN 0-393-00898-3 )


1930 1930 Seelenglaube und Psychologie Psychology and the Soul (Johns Hopkins, 2003, ISBN 0-8018-7237-5 )


1932 1932 Kunst und Künstler (Psychosozial-Verlag, 2000, ISBN 3-89806-023-3 ) Art and Artist (Norton, 1989, ISBN 0-393-30574-0 )


1933 1933 Erziehung und Weltanschauung : Eine Kritik d. psychol. Erziehungs-Ideologie , München: Reinhardt, 1933 Modern Education


1941 1941 Beyond Psychology (Dover, 1966, ISBN 0-486-20485-5 )


1996 1996 A Psychology of Difference: The American Lectures [talks given 1924–1938; edited and with an introductory essay by Robert Kramer (Princeton, 1996, ISBN 0-691-04470-8 )






[ edit ] References [ edit ] Referinţe Book-length works about Otto Rank.






Karpf, Fay Berger (1970). The Psychology and Psychotherapy of Otto Rank: An Historical and Comparative Introduction . Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 0-8371-3029-8 .


Lieberman, E. James (1985). Acts of Will: The Life and Work of Otto Rank . Free Press. ISBN 0-684-86327-8 . Updated ed. University of Massachusetts Press, 1993. French translation: La volonté en acte: La vie et l'œvre d'Otto Rank PUF (1991) ISBN 2 13 0433065 ; German translation Otto Rank: Leben und Werk Psychosozial (1997) ISBN 3-932133-137


Menaker, Esther (1982). Otto Rank: A Rediscovered Legacy . Columbia University Press. Columbia University Press.


Taft, Jessie (1958). Otto Rank: A Biographical Study Based on Notebooks, Letters, Collected Writings, Therapeutic Achievements and Personal Associations. New York: The Julian Press.


Website: http://www.ottorank.com Otto Rank


Articles or chapters about Otto Rank.






Journal of the Otto Rank Association Vols. 1 – 17, 31 issues, 1967–1983, diverse writers, including Otto Rank.


Kramer, Robert (2003). Why Did Ferenczi and Rank Conclude that Freud Had No More Emotional Intelligence than a Pre-Oedipal Child? In Creative Dissent: Psychoanalysis in Evolution, Claude Barbre, Barry Ulanov, and Alan Roland (eds.), Praeger, Ch.3, pp. 23–36.


Kramer, Robert (1995). The Birth of Client-Centered Therapy: Carl Rogers, Otto Rank, and 'The Beyond,' an article in Journal of Humanistic Psychology, Volume 35, pp. 54–110. [1]


Kramer, Robert (1995). The 'Bad Mother' Freud Has Never Seen: Otto Rank and the Birth of Object-Relations Theory, an article in Journal of the American Academy of Psychoanalysis, Volume 23, pp. 293–321.


Landy, Robert J. (2008). The Couch and the Stage: Integrating Words and Action in Psychotherapy . Lanham: Jason Aronson, pp. 23–33.


Lieberman, E. James. (2003) The Evolution of Psychotherapy Since Freud. In Creative Dissent: Psychoanalysis in Evolution, Claude Barbre, Barry Ulanov, and Alan Roland (eds.), Praeger, Ch. 4, pp. 37–44.


Roazen, Paul and Bluma Swerdloff (eds.) (1995). Heresy: Sandor Rado and the Psychoanalytic Movement. New Jersey: Jason Aronson.


Sheets-Johnstone, Maxine (2008). The Roots of Morality. University Park: Pennsylvania State University Press, pp. 63–91.


Diary of Sándor Ferenczi.






The Clinical Diary of Sándor Ferenczi (1988), Editor Judith Dupont, Translator Michael Balint and Nicola Zarday Jackson, Harvard University Press.


Articles or chapters on application to action learning of Rank's psychology of art and unlearning.






Kramer, Robert (2007). How Might Action Learning Be Used to Develop the Emotional Intelligence and Leadership Capacity of Public Administrators? Journal of Public Affairs Education, 13 (2), pp. 205–246.


Kramer, Robert (2008). Learning How to Learn: Action Learning for Leadership Development. A chapter in Rick Morse (ed.) Innovations in Public Leadership Development. Washington DC: ME Sharpe and National Academy of Public Administration, pp. 296–326.


Other references.






Becker, Ernest (1973). The Denial of Death. New York: The Free Press.


Kripal, Jeffrey J. (2007). Esalen: America and the Religion of No Religion. Chicago: University of Chicago Press.


Weinstein, Fred (2001). Freud, Psychoanalysis, Social Theory: The Unfulfilled Promise. Albany: State University of New York Press.


Polster, Erving (1968). A Contemporary Psychotherapy. In Paul David Pursglove (ed.) Recognitions in Gestalt Therapy New York: Funk & Wagnalls.


[ edit ] External links [ edit ] Legături externe


Vezi originalul la wikipedia RANK OTTO

"Anaïs Nin (n. 21 februarie 1903, Neuilly-sur-Seine, Franța — d. 14 ianuarie 1977, Los Angeles, SUA) a fost o scriitoare americană de origine franceză. Este cunoscută pentru jurnalele sale intime, pe care a început să le scrie de la vârsta de 11 ani și le-a continuat, fără încetare timp de 45 de ani. Abia după moartea sa și a soțului său s-a putut publica și o variantă necenzurată a acestora.



S-a născut dintr-un tată spaniol, pianistul și compozitorul Joaquin Nin, și o mamă daneză. Avea 11 ani când tatăl, mare Don Juan, divorțează de mama ei pentru a se căsători cu o femeie bogată. Imediat după aceea, în drum spre America, Anaïs începe să-și scrie jurnalul, adresându-se tatălui, încercând să-l înțeleagă. La 20 de ani se căsătorește cu Hugo Guiler, un om cu bani și cu studii literare, iar un an mai târziu cuplul se mută la Paris, unde Anaïs rămâne până la începutul războiului. Aici descoperă lumea scriitorilor, artiștilor, a avangardei și a psihanalizei, o lume dezinhibată în care își trăiește pe deplin aventurile - între altele, cu romancierul Henry Miller și cu psihanalistul Otto Rank - și notează totul în jurnal. Scrie romane, povestiri. Revenind în America, viața ei se împarte între New York și Los Angeles (unde avea să și moară, în 1977), între Hugo și tânărul ei iubit, Rupert. Publicarea, începând din anii '60, a jurnalului (în formă cenzurată) dezvăluie curajul de a mărturisi și finețea observațiilor unei scriitoare pasională și lucidă. „Erotismul este una din bazele cunoașterii de sine, la fel de indispensabilă ca poezia”, scrie Anaïs Nin.Wikipedia,vezi originalul la
Anais Nin
"
 
Si tot despre Anais Nin la PSYCHOLOGIES.RO
 
 
Sau ANAIS NIN SI BARBATII DIN VIATA EI
la ,People
 Anais Nin and her man