DATE STATISTICE

www.dictsociologie.netfirms.comIndicatori ai stãrii de sãnãtate <- back
Rata de morbiditate (Incidenþa morbiditãþii; indicele de incidenþã).
Indicator care mãsoarã frecvenþa cazurilor de îmbolnãvire nou înregistrate într-un anumit teritoriu ºi o anumitã perioadã (lunã, trimestru, an) de cãtre dispensarele medicale teritoriale ºi de întreprindere ºi raportate la numãrul mediu al populaþiei. Bolile cronice pot apare doar prima oarã caz nou, la depistare în timp ce bolile acute care se vindecã ºi reapar ulterior ca o nouã îmbolnãvire, se considerã iar cazuri noi (ex: gripa). La depistarea nouã a mai multor boli la aceeaºi persoanã se trec toate bolile respective. Se calculeazã un indice (ratã) de morbiditate totalã ºi indici de morbiditate specificã (pe sexe, grupe de vîrstã, etc.), ultimii fiind necesar de calculat nai ales în bolile care afecteazã cu precãdere anumite grupe de vîrstã.
unde:
bn - bolile nou depistate
P - numãr mediu locuitori
c,x - cazuri nou depistate prin anumite boli ºi vîrstã
Px - numãr mediu de locuitori de o anumitã vîrstã
În România, cazurile noi de îmbolnãvire raportate la mia de locuitori au fost 541 (1960) ; 725 (1970) ; 846 (1981) ; 863 (1989) ºi 736 în anul 1990.
Morbiditatea spitalizatã
(Miºcarea bolnavilor din spitale pe cauze de boalã). Se calculeazã utilizînd frecvenþa spitalizãrii:
unde:
Fs - frecvenþa spitalizãrii
b(a+i) - numãrul bolnavilor aflaþi în spital la începutul perioadei de referinþa + bolnavii nou spitalizaþi în perioada respectivã.
P - numãrul mediu de locuitori
În România, numãrul bolnavilor spitalizaþi raportat la mia de locuitori a fost de 195 (1974); 181 (1980) ; 184 (1985); 177 (1989) ºi 161 în 1990. în ce priveºte durata medie de spitalizare, exprimatã prin numãrul zilelor de spitalizare ce revin la numãrul de bolnavi, acesta a fost în România în perioada 1970-1991 de 11,1-11,8 zile.
Accesul la serviciile de sãnãtate
Ponderea populaþiei care poate ajunge în mai puþin de o orã în centrele de sãnãtate localã (dispensarul medical teritorial), pe jos sau utilizînd mijloacele locale de transport.
Morbiditatea succesivã
Reflectã îmbolnãvirile care s-au succedat la aceeleaºi contingente de persoane ºi constã atît din studiul cazurilor noi, depistate în cursul unui an cît ºi din studiul agravãrilor bolilor cronice depistate anterior. Studiul „longitudinal" (succesiv în timp) al morbiditãþii permite (P. Mureºan, 1989):
gãsirea legãturilor de cauzalitate în apariþia, agravarea complicaþiilor, asocierea ºi concomitenta mai frecventã a bolilor;
cunoaºterea acelor categorii de persoane care rãmîn sãnãtoase an de an, pentru a constata condiþiile social-economice ºi însuºirile biologice care favorizeazã menþinerea sãnãtãþii lor;
cunoaºterea eficacitãþii activitãþii reþelei sanitare în prevenirea morbiditãþii sau a cronicizãrii bolilor, precum ºi în asanarea surselor de contagiune;
urmãrirea dinamicii morbiditãþii pe cauze, sexe, grupe de vîrstã ºi compararea regiunilor (zonelor, localitãþilor) cu structuri diferite ale populaþiei.
Morbiditatea pe contingente
Raportul dintre persoanele bolnave dintr-o colectivitate ºi numãrul de boli ce revin unui bolnav (pe medii, vîrste, sexe, º.a.)
Morbiditatea cu incapacitate temporarã de muncã (i.t.m.)
Morbiditatea specificã personalului muncitor reflectînd imposibilitatea de exercitare a unei activitãþi, ca urmare a unei boli sau a unui accident, pentru care, dupã legislaþiile naþionale, se acordã concediu medical. Se utilizeazã trei indicatori:
frecventa i.t.m.
F = (C(i) / Ps) x 100 unde:
C(i) - numãrul de certificate iniþiale
F(s) - numãrul mediu al personalului muncitor, cu drept de asigurare socialã
gravitatea i.t.m.
Gr = [Z(i + c) / Ps] x 100 unde:
Z(i+c) - numãrul zilelor de concediu medical (iniþial + continuare)
durata i.t.m.
D = Gr / F
Rata de prevalentã (Prevalenta morbiditãþii, frecvenþa globalã; proporþia bolnavilor).
Raport între numãrul total al bolnavilor (cazuri noi ºi vechi) de o anumitã boalã ºi numãrul mediu al populaþiei. Cuprinde totalitatea bolilor care existã fie la un anumit moment „critic" (de obicei ultima zi a trimestrului semestrului sau anului respectiv), fie într-o anumitã perioadã (trimestu, an), în primul caz este vorba de prevalenta de moment iar în cel de al doilea caz este vorba de prevalenta de perioadã. în mod firesc prevalenta este studiatã în bolile cronice, de lungã duratã, în timp de bolile acute sînt studiate prin prisma incidenþei. Prevalenta se calculeazã separat pe boli ºi are urmãtoarele formule:
Pr = [(bn + bv) / P] x 100
unde: bn, bv - boli nou depistate, boli cunoscute anterior (vechi); P - numãrul mediu de locuitori Pr - rata de prevalentã totalã
Pr(x) = [(bn(x) + bv(x)) / P(x)] x 100
unde: bn(x), bv(x) - boli nou depistate ºi boli cunoscute anterior corespunzãtoare anumitor vîrste (x).
P(x) - numãrul mediu al locuitorilor de o anumitã vîrstã (x)
Pr(x) - rata de prevalentã specificã unei anumite (grupe de) vîrste (x)
Asigurarea populaþiei cu medici
Raportul dintre numãrul medicilor dintr-o (localitate, judeþ, þarã) ºi cel al populaþiei respective:
lasig.Med. = (Med. / P) X 10.000 unde:
Med - numãrul medicilor
P - numãrul mediu al populaþiei.
În România acest indicator a fost de 12,7 (1960); 14,8 (1980) ºi 18-18,2 în anii 1988-1991. În practica statisticã se utilizeazã ºi indicatorul ce reflectã aglomerarea adicã, inversul indicatorului de asigurare.
laglMed. = P / Med
În þara noastrã nivelul acestui indicator a fost 788 (1960); 678 (1980); 567 (1985) ºi 551-555 în anii 1988-1991 în timp ce nivelul mediu european a fost de 369 (adicã de 1,5 ori mai bun decît cel înregistrat în» þara noastrã. Între cei doi indicatori existã relaþiile:
laglMed. = 10.000 / lasig.Med. sau lasig.Med. = 10.000 / laglMed.
Asigurarea populaþiei cu personal mediu sanitar
Raportul dintre numãrul personalului mediu sanitar ºi cel al populaþiei.
lasig P.m.S. = P.m.s. / P X 10.000 unde:
P.m.s - numãrul personalului mediu sanitar
P - numãrul mediu al populaþiei. în România numãrul personalului mediu sanitar ce revenea la zece mii de locuitori a fost: 33 în 1960; 50 în 1970; 60 în 1980 ºi 54 în 1991. Indicatorul de aglomerare se calculeazã astfel:
Iagl. P.m.s. = P / P.m.s.
În România revenea unui cadru mediu sanitar 303 locuitori în 1960, 201 în 1970, 167 în 1980 ºi 184 în 1991 ultimul nivel fiind aproximativ egal nivelului mediu european (181). Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. P.m.s. = 10.000 / lasig P.m.S. sau lasig P.m.S. = 10.000 / Iagl. P.m.s.
Asigurarea populaþiei cu farmaciºti
Raportul dintre numãrul farmaciºtilor ºi cel al populaþiei:
lasig. Farm = (Farm / P) x 10.000 unde:
Farm - numãrul farmaciºtilor
P - numãrul mediu al populaþiei.
În România numãrul farmaciºtilor ce revin la zece mii de locuitori a fost: 2,6 (în 1960); 2,9 (în 1980) ºi 2,7 în 1990. Indicatorul de aglomerare se calculeazã astfel:
Iagl. Farm. = P / Farm
În România reveneau unui farmacist 3836 locuitori în 1960, 3441 locuitori în 1980 ºi 3692 locuitori în 1990, în timp ce nivelul mediu european era de 2369 locuitori adicã de 1,56 ori mai bun decît cel din þara noastrã. Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. Farm = 10.000 / lasig Farm. sau lasig Farm. = 10.000 / Iagl. Farm.
Asigurarea populaþiei cu medici stomatologi
Raportul dintre numãrul medicilor stomatologi ºi cel al populaþiei:
lasig. Med.St. = (Med.St. / P) x 10.000 unde:
Med.St. - numãrul medicilor stomatologi.
P - numãrul mediu al populaþiei
În România acest indicator a fost de 0,9 (1960); 2,0 (1970); 3,2 (1980); 3,1 (1987-1989) ºi 2,8-2,9 în anii 1990-1991. Indicatorul care reflectã aglomerarea se calculeazã dupã formula:
Iagl. Med.St.. = P / Med.St.
În þara noastrã nivelul acestui indicator a fost de 11.316 (în 1960); 4997 (în 1970); 3159 (în 1980) ºi 3400-3600 în anii 1990 ºi 1991. Nivelul mediu european a fost de 1740 persoane ce reveneau unui medic stomatolog adicã o aglomerare de douã ori mai redusã decrt cea specificã þãrii noastre. Relaþiile dintre cei doi indicatori sînt:
Iagl. Med.St = 10.000 / lasig Med.St. sau lasig Med.St.. = 10.000 / Iagl. Med.St.
Indicatorul de asigurare cu resurse umane (I.A.R.U.)
Este un indicator care caracterizeazã sintetic asigurarea cu mai multe categorii de resurse umane a diferitelor entitãþi (judeþe, þãri) ºi ierarhizarea acestora. Se utilizeazã urmãtorul algoritm de calcul (A. Novak, 1992):
- pentru fiecare judeþ se calculeazã numãrul locuitorilor ce revin fiecãrei categorii de resurse (ex.: medici, farmaciºti º.a.) atît pentru anul de bazã cît ºi pentru cel actual;
- se calculeazã valorile medii (xi ... xn) valabile ambelor ºiruri de date (anul de bazã ºi anul actual) ale fiecãrei resurse;
- se calculeazã dispersiile (D2) ºi apoi abaterile medii pãtratice (D) corespunzãtoare variabilelor (resurselor) respective:

- se însumeazã la nivelul fiecãrui judeþ (þarã) ºi pentru fiecare din cei doi ani de referinþã valorile Z (se poate utiliza fie medie aritmeticã neponderatã fie prin acordarea diferitelor ponderi fiecãrei valori Z);
- se împart valorile astfel obþinute la numãrul variabilelor (resurselor) cuprinse în model obþinîndu-se pentru fiecare judeþ (þarã) cîte douã valori: lARo ºi IAR1 corespunzãtoare celor doi ani analizaþi;
- se ierarhizeazã judeþele (þãrile), descrescãtor, în funcþie de valorile lui IAR1 ;
- prin diferenþa IAR1 - lARo se obþine progresul (sau regresul) înregistrat de fiecare judeþ (þarã) în perioada analizatã (cuprinsã între cei doi ani).